Cu 3 eșecuri din 3 meciuri, naționala U19 s-a clasat pe ultimul loc la turneul final european, ratând astfel ocazia de a participa, după o absență de 42 de ani, la Mondiale. Unde n-a mai fost de când „cangurii” Gabor, Andone, Rednic, Balint șamd, pregătiți de regretatul Cernăianu, au luat medalii de bronz.
Ca prime explicații pentru suita de eșecuri suferite la competiția din Slovacia, actuala selecționată poate invoca neșansa și, din alt plan, arbitrajele ostile. Nu caut să scuz pe nimeni, iar pe antrenorul Adrian Văsâi și pe băieții lui nici atât, dar chiar au avut ghinion. Căci așa se cheamă când ți-e bun pentru baraj 0-0 în duelul cu formația țării gazdă și iei gol în prelungirile prelungirilor, în minutul 90+5!
Ba încă după o lovitură liberă controversată, discutabilă, acordată adversarilor. Și n-a fost singura fază interpretabilă judecată împotriva „tricolorilor”. Nu. Franța a deschis scorul la capătul unei faze suspecte de ofsaid, pentru ca lui Bodișteanu să i se anuleze un gol, marcat cu călcâiul, care ar fi restabilit egalitatea la 2, pentru un ofsaid imaginar!
Așa au stat lucrurile. Ca impresie generală, arbitrii ne-au dezavantajat, nu fac eu pe avocatul lui Văsâi și al elevilor lui. Dintre care, exceptându-l pe bravul portar Robert Popa, autorul unor intervenții salvatoare, majoritatea au dezamăgit. Au rămas datori, în frunte cu, de pe o listă mai lungă, Sârbu, Bodișteanu și Chirițoiu.
Nici marea promisiune Rareș Ilie, considerat liderul echipei, n-a spart norii. S-a remarcat rareori, ceea ce s-a întâmplat, părerea mea, deoarece a jucat mai mult pentru el și mai puțin pentru colectiv.
Dincolo de aceste explicații, unele servind drept circumstanțe atenuante, meciul decisiv cu Slovacia, care ne putea duce la barajul pentru CM, a confirmat încă o dată că fotbaliștii români, indiferent de vârstă, nu știu să abordeze partidele cu miză. Să joace o calificare, s-o tranșeze. Cedează psihic, devin fricoși, se tem parcă și de umbra lor!
Ca să obții un egal, suficient „tricolorilor” mici cu slovacii, trebuie să-ți propui să câștigi și să încerci, spunea cineva. Din păcate, Văsâi și ai lui nu l-au auzit. Agățându-se cu disperare de remiza albă, ei s-au retras după pauză în propria jumătate de teren. Din care cauză, vorba lui Rareș Ilie, „Fotbalul ne-a pedepsit!”. Ca atare, citat din același RI, „N-am tratat meciurile cum trebuie și toată lumea e vinovată!”. Da, cam da.
Pe de altă parte, fără să fie cu supărare, nici nu era de așteptat ca U19 să rupă gura târgului. Pentru că această selecționată e cea învinsă de Turcia cu 4-1 în grupa preliminară și cu 3-0 de Islanda în turul de elită, victimele ei fiind redutabilele San Marino, Letonia și Georgia. Practic, a obținut o unică victorie de prestigiu, 2-1 cu Croația în deplasare. Și-atunci, de unde până unde atâtea speranțe și, după năruirea lor, atâtea bocete?!
Acum, când aplaudacii federali insistă că „Domnul Burleanu asigură loturilor naționale toate condițiile necesare performanței”, n-ar strica să li se reamintească yesmenilor prezidențiali că, de la alegerea lui Burleanu din 2014, echipele României au participat la 14 turnee de calificare, din care au ratat 10! Concret, trei cu reprezentativa A, două cu U21 și cinci cu U19, bilanț evident nesatisfăcător. Trist.
Și-atunci, nu mai bine taci decât să te bați cu cărămida-n piept și să te lauzi fără motiv?!
{{text}}