Episodul 7: La CM 1994, România avea un singur fotbalist care venea de la un club stelar: Răducioiu

Dintre cei care au evoluat în România - Suedia din 1994, doar doi jucători proveneau de la nume mari ale acelor vremuri, Brolin (Parma) și Răducioiu (AC Milan), însă numai nouarul „tricolorilor” se putea înscrie în categoria celor care evoluau atunci în tricoul unei echipe de 7 stele.

• CONTEXT: Gazeta Sporturilor a lansat luna trecută „Istoria la raport” - un proiect special prin intermediul căruia vom privi cu alți ochi faze celebre, vom înțelege diferit cum s-au obținut victorii memorabile și vom aprecia altfel jucători renumiți;
• Redacția GSP a ales 10 meciuri faimoase din istoria fotbalului românesc și a finanțat analizarea lor din perspectivă modernă, cu ajutorul tehnologiei și al instrumentelor de ultimă generație;
• Mai exact, toate aceste partide de neuitat pentru români vor fi disecate prin intermediul rapoartelor de performanță InStat, compania ce livrează statistici minuțioase din fotbalul actual către mii de cluburi și milioane de fani din întreaga lume;
• Reinterpretarea istoriei prin filtrul acestor rapoarte este o adaptare la nevoile actuale ale fanilor, pentru care fotbalul devine mai spectaculos dacă e privit prin intermediul statisticilor detaliate;
• Cele 10 meciuri analizate de Gazetă în proiectul „Istoria la raport” vor fi, în ordinea disputării lor:
  
  » Brazilia - România 3-2 (1970)
  
  » România - Italia 1-0 (1983) 
  
  » Steaua - Anderlecht 3-0 (1986) 
  
  » Steaua - Barcelona 2-0 (1986)
  
   » Steaua - AC Milan 0-4 (1989) 
  
  » Steaua - Dinamo 0-3 (1989) 
  
  » România - Argentina 3-2 (1994) 
  
  » România - Suedia 2-2 (1994) 
  
  » România - Anglia 3-2 (2000) 
  
  » România - Slovenia 1-1 (2001)

Poate nu întâmplător, jucătorii cu cel mai mare index InStat au fost și singurii care evoluau la echipe din Serie A, de departe cel mai valoros din lume la începutul și jumătatea anilor '90.

Brolin a fost numărul 1 declarat de InStat și el provenea de la Parma, o echipă cu rezultate deosebite în acele timpuri. Câștigase Cupa Cupelor în 1993 și disputase finala în 1994, își adjudecase Supercupa Europei în 1993. Terminase în 1994 totuși pe locul 5 în Serie A.

În schimb, România a avut în teren un jucător legitimat la un club stelar: AC Milan.

În acele timpuri, gruparea patronată de Berlusconi era, practic, o selecționată mondială, la care se adăugau jucători de clasă din Italia, în frunte cu Baresi și Maldini. Răducioiu a bifat în acel sezon, 1993-1994, 12 meciuri și 4 goluri în toate competițiile, reușind cel puțin un gol atât în campionat, cât și în Champions League și Cupa Italiei.

Concurența era extrem de dură pentru el, în plus în lot se aflau doar 7 străini, dintre care numai 3 aveau să evolueze în același timp. Ceilalți 6 străini ai lui Milan atunci, în afara lui Răducioiu, erau: Savicevici, Boban, Brian Laudrup, Desailly, Jean-Pierre Papin și Marco van Basten, dar ultimul a fost accidentat întreg sezonul.

Cine era AC Milan 1993-1994

• Primul „11”: Rossi - Tassotti, Costacurta, Baresi, Maldini - Albertini, Desailly - Boban, Savicevici, Donadoni - Massaro 
• Antrenor: Fabio Capello 
• Rezerve: Galli, Panucci, Eranio, Brian Laudrup, Lentini, Marco Simone, Jean-Pierre Papin, Răducioiu

Performanțele lui AC Milan 1993-1994

• a câștigat titlul în Serie A, a avut 3 puncte peste Juventus și 6 peste Sampdoria și Lazio, dar la acea vreme un succes era recompensat cu două puncte
• a câștigat Liga Campionilor de o maniera entuziasmantă: 3-0 în semifinală cu Monaco, 4-0 în finală cu Barcelona. În cele 12 jocuri din acea ediție, n-a pierdut niciun joc, iar golaverajul a fost de 21-2

Răducioiu, care revenea în echipa României după ce absentase cu Argentina, când a fost suspendat, a avut câteva capitole la care a fost cel mai bun

1. Cel mare mare index InStat din echipa noastră 
2. A avut un randament fantastic în fața porții: două șuturi pe poartă, două goluri. Al treilea a fost tot gol, cel de la loviturile de departajare
3. A avut cel mai mare xG, gradul de periculozitate pentru poarta adversă: 0,73; al doilea a fost Kennet Andersson 0,69. Hagi a avut doar 0,29
4. A avut cele mai multe acțiuni de joc în careul advers: 7.

4 goluria marcat Răducioiu la acel Mondial, fiind pe locul 7 în clasamentul golgheterilor, la egalitate cu Batistuta; primii au fost Stoicikov și Salenko, câte 6, Romario, R. Baggio, Klinsmann și K. Andersson, cu câte 5

De unde au provenit cei 22 de titulari din România - Suedia

ROMÂNIA

• Prunea - Dinamo (România, locul 3) 
• D. Petrescu - Genoa (Italia, 11) 
• Prodan - Steaua (România, 1) 
• Gh. Popescu - PSV (Olanda, 3) 
• Belodedici - Valencia (Spania, 7) 
• Selymes - Cercle Bruges (Belgia, 12) 
• D. Munteanu - Cercle Bruges (Belgia, 12) 
• Lupescu - Leverkusen (Germania, 3) 
• Hagi - Brescia (Italia, Serie B, 3) 
• I. Dumitrescu - Steaua (România, 1) 
• Răducioiu - AC Milan (Italia, 1)

SUEDIA

• Ravelli - IFK Goteborg (Suedia, 1) 
• Nilsson - IFK Goteborg (Suedia, 1) 
• P. Andersson - Borussia Monchengladbach (Germania, 10) 
• Bjorklund - IFK Goteborg (Suedia, 1) 
• Ljung - Galatasaray (Turcia, 1) 
• Brolin - Parma (Italia, 5) 
• Mild - Servette Geneva (Elveția, 4) 
• Schwarz - Benfica (Portugalia, 1) 
• Ingesson - PSV (Olanda, 3) 
• K. Andersson - Lille (Franța, 15) 
• Dahlin - Borussia Monchengladbach (Germania, 10)

* clasările echipelor sunt de la finalul sezonului 1993-1994

• Citește toate episoadele din proiectul „Istoria la raport”