Există o zicală, în principal printre oamenii din mediul rural: Să nu faci ce face popa, să faci ce spune popa! Are rol de a îți transmite că e important să te raportezi la ceea ce rostește preotul la slujbă, mai puțin la cum se comportă unii dintre ei în viața de zi cu zi, dincolo de biserică. Și care e legătura cu fotbalul?, o să vă întrebați.
"Preotul" din fotbalul românesc e Dan Petrescu. De ce? Pentru că de la el ar trebui să ia lumină mai toți cei care vor să învețe ce înseamnă un antrenor de succes. Iar pentru cei cărora li se pare exagerată această formulare, există următoarea frază: în fiecare campionat din ultimii 14 ani în care Dan Petrescu a terminat sezonul pe banca unei echipe din Liga 1 a și câștigat titlul: Urziceni (2009), CFR (2018, 2019, 2020, 2022). Impresionant, nu?
De ce trebuie criticat Petrescu
Totuși, "Preotul" din fotbalul românesc trebuie judecat altfel decât percepția despre preoții din biserică. Mai degrabă, în cazul lui Dan e valabil. Să nu faci ce zice Petrescu, să faci ce face Petrescu! Am fost de fiecare dată printre cei care l-au criticat, în GSP, dar și în emisiune la Orange Sport, pentru exagerările comice la care apelează atunci când supraevaluează adversarii pe care urmează să-i întâlnească. Când spui despre Pyunik Erevan că e echipă de play-off de Liga 1 și că e favorită în fața CFR-ului doar pentru că acum 2 ani, absolut conjunctural, Armenia a bătut România, înseamnă că meriți să râdă lumea de tine și te superi degeaba pe cei care te amendează.
Am fost printre cei care au scris și despre manifestările inacceptabile pe care Petrescu le are la adresa arbitrilor, chiar și la adresa propriilor jucători, de multe ori aceștia fiind nevoiți să-i suporte înjurăturile surprinse de camerele TV. Când protestezi vehement în minutul 2 și aproape după fiecare meci vorbești că trebuia să primești 2-3 penalty-uri, atunci trebuie să suporți critici, nu aplauze.
Petrescu, apărat de filosofia lui Simeone
Am terminat însă cu partea "Să nu faci ce zice Petrescu". Și ajungem la "Să faci ceea ce face Petrescu". N-am fost, nu sunt și nici nu o să fiu de acord cu cei care îl critică pentru că echipa lui joacă urât. Dacă el exagerează când vorbește despre adversari, atunci sigur au făcut-o și cei care după meciul cu Pyunik au susținut că CFR s-a făcut de râs în Champions League. Un meci pe care l-a controlat în totalitate, în care a avut ocazii, bară, iar adversarul n-a ajuns la poartă, sigur, dar sigur!, nu e un meci în care să te faci de râs. Iar 0-0 în deplasare e un scor foarte bun pentru o "dublă" cu returul decisiv acasă.
Placa pe care unii o visează, cea cu fotbalul spectaculos, e o prostie care ne-a adus inclusiv în situația ca la echipa națională să alungăm un antrenor precum Pițurcă și să aducem unul ca Rădoi, la care satisfacția unora era de genul "Pierdem, dar măcar jucăm frumos". Nu există în fotbalul de azi, cu excepția unor formații care își permit bugete care se duc spre miliardul de euro, filosofia de a face spectacol. Există, în schimb, obiectivul să câștigi. Prin orice mijloace. Diego Simeone, care a recreat practic Atletico Madrid, e de următoarea părere: "În fotbal, nu putem spune că doar victoria e importantă, ci trebuie să spunem că victoria e singurul lucru care contează". Perfect adevărat.
Pentru Nistor, Alibec, Ioniță și Rodriguez vorbește oglinda...
Iar Dan Petrescu e cel mai bun în aplicarea acestei filosofii. E criticat că echipa lui nu știe să atace, că joacă doar minge lungă, că în teren are 99% jucători de forță și prea puțini de fantezie, că nu îi e rușine de absolut nimic într-un meci pentru a-și atinge obiective, dar la final, cel care reușește e doar el. Și nu, Petrescu nu pune în pericol strategia CFR-ului fiindcă nu-l folosește pe Petrila. CFR a fost cel care l-a căutat pe Petrescu să revină, nu invers. Când îl angajezi pe el antrenor, atunci știi sigur că jucătorii tineri au o problemă și îți asumi. Iar dacă îl obligi ca Petrila, Hindrich, Birligea și ce tineri o mai avea CFR pe viitor să joace meci de meci, nu-l mai poți arăta cu degetul dacă ratează vreun obiectiv.
Petrescu a fost adus la CFR să câștige titluri. Și le-a câștigat pe toate. Alibec, Jonathan Rodriguez, Valentin Costache se plâng că Petrescu le-a terminat cariera. La fel, probabil, au gândit și Nistor, Alexandru Ioniță și alții care cred că problema era la antrenor, nu la ei. Dar Petrescu a fost cel care a câștigat de fiecare dată, iar ei, indiferent pe unde au fost, n-au făcut nimic.
... pentru Petrila a vorbit scouterul lui Lens
Dacă Petrila nu joacă astăzi, înseamnă că nu merită să joace. Sigur, în viziunea multora e un jucător excepțional, doar că antrenor la CFR e unul singur, care nu-l folosește nu pentru că nu-i plac ochii lui, ci pentru că Petrila nu face ceea ce trebuie să facă în strategia lui Petrescu. În toamna anului trecut, la un meci din Conference League, a fost prezent și unul dintre scouterii lui Lens. Venise special pentru a-l vedea pe Petrila. Iar concluzia lui, spusă unui agent român, a sunat așa: "Nu doar că n-ar avea loc la Lens, dar n-ar avea loc să joace la nicio echipă din prima ligă din Franța". Se pare că se mai pricep și alții precum Petrescu, sunt străini, evident, fiindcă românii îl consideră nepriceput.
„Ești un antrenor de rahat, câștigi mereu"
Ajungem de unde am plecat: "Să nu faci ce zice Petrescu, să faci ce face Petrescu!". Dacă vom accepta acest drum, atunci vom aprecia mai mult valoarea unui antrenor de talia lui Dan Petrescu și vom putea să avem, cu toții, tăria ca la finalul fiecărui sezon să ne aflăm în postura lui De Bruyne, de la titlul din Premier League 2018-2019, când i s-a adresat în glumă antrenorului său, Pep Guardiola: "Ești un antrenor de rahat, câștigi mereu!". De câștigat, Petrescu sigur câștigă mereu. De apreciat, Petrescu sigur nu e apreciat așa cum ar merita.
{{text}}