Rudel Obreja, fostul președinte al Federației de Box condamnat la 5 de ani de închisoare în Dosarul „Gala Bute” care suferă de cancer, a fost eliberat vineri din penitenciar pentru a putea să se trateze. Decizia nu este însă una definitivă.
- Rudel Obreja s-a întors după gratii pe data de 7 aprilie 2022. Fostul președinte al Federației de Box mai petrecuse 7 luni în închisoare, dar a fost eliberat după ce a invocat alcătuirea ilegală a completurilor de 5 judecători. Acum e condamnat la 5 ani cu executare
- Acesta era președintele FR Box în perioada „Galei Bute”, în care a fost acuzat de luare de mită și evaziune fiscală. Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării, are de ispășit 6 ani de închisoare și a fost arestată în Bulgaria, după ce-a fugit din țară.
- Dosarul „Gala Bute" a ajuns la instanţa supremă în aprilie 2015, acuzațiile aduse celor din dosar fiind de luare sau dare de mită, abuz în serviciu, complicitate la luare de mită, evaziune fiscală şi spălare de bani.
UPDATE 14:20 » Rudel Obreja, eliberat din penitenciar
Tribunalul Ilfov i-a admis solicitarea lui Rudel Obreja prin care acesta cere eliberarea din penitenciar pe caz de boală. Decizia nu este însă una definitivă.
Termenul de apel este de trei zile, însă DNA a anunțat că nu va face contestație, potrivit G4media.
În baza art. 592 şi art. 589 alin. 1 lit. a din codul de procedură penală, admite cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii în cuantum de 5 ani, aplicată prin sentinţa penală nr. 181 din 28.03.2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală; formulată de petentul OBREJA RUDEL,(date); deţinut în PENITENCIARUL BUCUREŞTI JILAVA. Dispune întreruperea executării pedepsei închisorii în cuantum de 5 ani, aplicată petentului OBREJA RUDEL, prin sentinţa penală nr. 181 din 28.03.2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală, în baza căreia s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 50 din 5.06.2018; pentru o perioadă de 3 luni
- Tribunalul Ilfov
Știrea inițială: Ministerul Justiției intervine în cazul Rudel Obreja
După aceste acuzații, Cătălin Predoiu, ministrul Justiției a cerut un raport Administrației Naționale a Penitenciarelor pentru a afla dacă Rudel Obreja a avut parte de îngrijire de specialitate, iar răspunsul celor de la ANP a venit imediat.
„Privind condițiile de asigurare a asistenței medicale pentru o persoană privată de libertate aflată în custodia unei unități subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, la solicitarea ministrului Justiției, au fost desfășurate verificări interne dispuse de către Administrația Națională a Penitenciarelor.
Conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor a informat ministrul Justiției asupra concluziilor verificărilor, în sensul constatării că personalul medical a asigurat asistența medicală a deținutului, acesta beneficiind de evaluare clinică, paraclinică și administrare de tratament conform simptomatologiei prezentate în diverse momente de la apariția primelor simptome.
De asemenea, conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor a informat ministrul Justiției în sensul că a fost asigurată asistență medicală de specialitate, prin prezentarea deținutului la unitatea de primiri urgențe, prin programarea acestuia la consult de specialitate, respectiv prin internarea acestuia la/în unități spitalicești din rețeaua sanitară publică”, se arată în comunicatul Ministerului potrivit G4media.
Ministerul Justiției: „Depistarea unei boli în perioada executării unei pedepse nu echivalează cu dobândirea bolii în perioada respectivă”
Ministerul susține și că Obreja nu a depus documente că ar fi beneficiat de servicii medicale când acesta se afla în libertate, iar depistarea unei boli în închisoare nu înseamnă că acesta s-a îmbolnăvit în timpul încarcerării.
„Conform normelor legale în vigoare, din punctul de vedere al respectării procedurii privind interacțiunea cu pacientul, în vederea stabilirii deciziei terapeutice, în funcție de simptomatologia prezentată, medicul ia în considerare inițial, ca și diagnostice diferențiale, cele mai frecvente afecțiuni întâlnite în practica medicală, în acest caz, simptomatologia prezentată inițial de deținut fiind frecvent întâlnită în afecțiuni din sfera gastro-enterologică.
Menționăm în acest sens că deținutul nu a depus la dosarul personal niciun act medical care să ateste că acesta ar fi accesat serviciile medicale în perioada cât s-a aflat în libertate.
Depistarea unei boli în perioada executării unei pedepse privative de libertate nu echivalează cu dobândirea bolii în perioada respectivă, făcându-se referire la afecțiunile preexistente încarcerării, necunoscute de pacient ca urmare a neaccesării serviciilor medicale anterior depunerii în penitenciar”, se mai arată în comunicat.
{{text}}