Noua viață a lui Haaland

„Pentru asta sunt aici”, zicea, ușor exaltat, Erling Haaland acum o săptămână, după ce tocmai dăduse primul gol în tricoul lui Manchester City. Îi răspundea, de fapt, lui Grealish, cu care, pesemne, stabilise un dialog pe tema centrărilor în fața porții, înaintea respectivei partide, cu Bayern, în America.

Haaland avusese nevoie de doar 12 minute în tricoul „cetățenilor” pentru a marca, astfel că imediat au început pariurile apropo de totalul golurilor pe care le va da în Premier League. 

Ba chiar unii considerau, consideră și acum probabil, că norvegianul îi va schimba oarecum traiectoria și lui Grealish, care, poate nu vă vine să credeți, e în primii 10 fotbaliști ca sumă de transfer din toate timpurile. Peste Cristiano, de exemplu.

Premier League va începe săptămâna viitoare, avanpremiera a fost făcută sâmbătă cu tradiționala supercupă, despre care englezii spun că este cel mai elegant „amical” al fiecărei veri. 

Elegant sau nu, vorbim totuși de un trofeu, pe care l-a câștigat Liverpool în cele din urmă, iar Jurgen Klopp a închis definitiv cercul performanțelor sale în Anglia, căci ăsta era chiar singurul trofeu pe care nu-l luase de când e antrenorul „cormoranilor”. A scăpat de o grijă cu ocazia asta.

Integrarea lui Haaland, departe de a fi realizată

Revin la Haaland. A cărui prestație a fost urmărită aproape la microscop. Și ce s-a văzut după 90 de minute. Că integrarea lui încă e departe de a fi realizată. Nu s-a simțit deloc comod norvegianul, care a avut în prima repriză mai puține atingeri decât numărul de pe tricou, a intervenit puțin în jocul colectiv, ceea ce a făcut ca City să aibă practic un om în minus pe tronsoanele de posesie prelungită. 

A stat mult în careu, așteptând momentul prielnic, care n-a venit, fiindcă Liverpool, o echipă parcă mai bine calibrată, deși logic ar fi fost să fie altfel, căci City a început un pic mai devreme pregătirile, a știut să închidă toate culoarele, cu o presiune graduală, pe diverse părți ale terenului. 

Cât despre ocazia ratată pe final, ea rămâne mai degrabă ca o anecdotă a partidei, și dacă ar fi dat gol nu ar mai fi contat.

Un meci nu înseamnă mare lucru, dar putem presupune că Guardiola și Haaland au nevoie de ceva timp pentru a-și întrepătrunde ideile. Pep va trebui probabil să revadă din meciurile sale la Bayern, căci din acea perioadă n-a mai jucat el cu un „nouar” adevărat.

Paradoxal, mult mai lesne a intrat în joc Julian Alvarez, ce s-ar putea să devină o surpriză a sezonului. Cât despre Darwin Nunez, el nu mai are cum să fie o surpriză, după ce l-am văzut la Benfica, deși Klopp e oarecum în aceeași situație cu Guardiola, nici el n-a avut de când a venit la Liverpool un număr 9 cu caracteristicile uruguayanului. Pe care, spre deosebire de Haaland, îl ajută mai mult stilul atât de cunoscut al lui Klopp.

Pariul lui Nagelsmann

Tot sâmbătă s-a jucat și Supercupa Germaniei, o altă partidă privită cu multă atenție, căci lumea a fost curioasă să vadă cum se va descurca Bayern fără Lewandowski. A dat 5 goluri, așa că nu s-ar zice că s-a descurcat rău. 

Se vorbește pe la nemți că Nagelsmann nu-i peste măsură deranjat de plecarea polonezului la Barcelona, căci așa poate să-și pună în practică ideile, mai exact jocul fără un vârf clar și clasic. Se mai zice că ar fi și avut unele discuții în contradictoriu cu Lewandowski, al cărui stil nu se prea pupa cu ce gândea el.

Nagelsmann pare a avea ceva din exaltarea specifică vârstei, totuși 40 de goluri vor fi greu de acoperit. E un pariu însă pe care antrenorul bavarezilor l-a plasat, dar pentru a vedea dacă e câștigător sau nu va trebui să așteptăm până la finalul stagiunii.