Ce ne va mai spune șeful firmei care deține drepturile tv după ce un arbitru își admira propria imagine în ecranul de la marginea terenului?
Șeful eAD are întotdeauna replică la orice, pentru că în lumea banului în care gravitează domnia sa e nepermis să rămâi vreodată fără replică. Trebuie să răspunzi oricând, oricui, iar tonul trebuie să fie obligatoriu profesoral, instituțional, fără urmă de șovăire. Un om care are un astfel de discurs are dreptate chiar și-atunci când n-are.
Naivul Adi Mihalcea
Nu demult, pierzând la mustață, cu cântec și, în opinia sa nemeritat meciul de la Botoșani, Adrian Mihalcea, antrenorul Chindiei, se exprimase că probabil noi avem „o variantă mai ieftină de VAR” și de aceea se mai greșește uneori.
O declarație la cald, de antrenor nădușit de soarele sub care se jucase (acesta e un alt subiect, îl vom dezbate mai jos), influențată probabil și de neîmplinirea rezultatului (Târgoviștea pierduse cu 3-2), a fost urmată de un comunicat amplu, didactic și dojenitor al dlui Orlando.
Nu în China, nici pe vapor
A explicat că n-avem vreo variantă de VAR „făcută pe vapor” sau „chinezească”, ci deținem a doua tehnologie mondială în domeniu. Și, dacă mai sunt uneori probleme, ele sunt cauzate de infrastructură, fibră optică etc.
Și-a apărat parohia, domeniul, principiile capitaliste certe de la care nu se abate. Iar din discursul său reiese că eAD, compania pe care o conduce, strâmbă din nas la valorile populiste.
„Telespectatorul român primește mult fotbal și plătește puțin” e una din aserțiunile lui Orlando Nicoară, din care reiese limpede că dacă ar putea, ar introduce un sistem pay per view care să nu ne lase să vedem absolut nimic dacă nu achităm ceva în plus. Asta înseamnă capitalismul, iar noi va trebui să înțelegem.
Admirându-se pe sine
Acum, la FCSB-FCU 1-1, arbitrul Adrian Cojocaru a dat fuga la marginea terenului să vadă o fază semnalată de cei din camera VAR. Ecranul, ați văzut probabil, nu se aprindea minute în șir. Când s-a aprins, mai întâi erau faze date pe viteză mărită, ca la Stan și Bran sau la Charlie Chaplin, apoi Cojocaru a avut prilejul să se admire pe monitor pe sine însuși, din spate.
Prilej de poante online (li se spune „memeuri”, dacă doriți să nu vă mai exprimați arhaic și să fiți în pas cu limbajul mileniului trei), dar și încă un semnal că, nefiind nici „chinezesc”, nici „făcut pe vapor”, VAR-ul nostru mai are mult până la perfecțiune. Ne ajută enorm (fără VAR nu s-ar fi dat niciodată acel penalty pentru olteni), dar e departe de a fi la înalt nivel de performanță tehnologică.
Să le fim recunoscători!
Probabil că va urma un nou comunicat al șefului eAD, din care va rezulta, ca de obicei, că doar dumnealui are dreptate, iar noi, ceilalți, suntem novici, profani și, fără legătură cu aceste două carențe, profitori ai unui sistem care te lasă să vezi fotbal fără să bagi cardul înainte de fiecare corner. Și că oricum nu prea merităm să ne aflăm de aceeași parte a Ecuatorului cu lumea perfectă imaginată și pusă în practică de Orlando Nicoară.
Nu contează că pune meciurile la prânz sau după miezul nopții, că România e singura țară unde meciurile n-au voie să „se încalece” pentru că scade audiența, că se mai sting nocturnele. Dumnealui și dumnealor finanțează și salvează fotbalul, iar noi, ceilalți, le datorăm temenelele de rigoare.
{{text}}