Mariana Bitang, una dintre cele mai importante personalități ale sportului românesc de după Revoluție și antrenoarea lotului feminin de gimnastică timp de mulți ani, împlinește azi o vârstă rotundă, 60 de ani. De munca ei și a lui Octavian Bellu se leagă perioada celor mai strălucitoare performanțe, între ele cinci titluri mondiale consecutive cu echipa, dar și numeroase medalii olimpice și europene.
- Mariana Bitang, cea mai de succes antrenoare din lume, așa cum a numit-o Cartea Recordurilor, schimbă prefixul.
- Gazeta Sporturilor îi dedică 5 pagini în ediția de azi. Fostele eleve îi fac un portret colorat și și-au adus aminte de momentele petrecute împreună, iar marea antrenoare oferă un interviu spectaculos în care își amintește cele mai importante momente din viață.
„Ambițioasă, perfecționistă, mână de fier, luptătoare, puternică, determinată” sunt câteva dintre cuvintele pe care le rostesc fostele gimnaste care au fost antrenate de Mariana Bitang când trebuie să o descrie, dar și „sufletistă, generoasă”.
Reputata antrenoare împlinește azi 60 de ani și de numele său și al lui Octavian Bellu se leagă o perioadă în care gimnastica românească feminină strălucea cel mai mult în aur.
„Doamna de fier”, așa cum a fost numită, s-a apropiat de sportul grației și al riscului pentru că avea multă energie. A făcut cunoștință cu el la Onești, dar o hepatită i-a oprit povestea. Apoi, ca antrenoare a obținut tot ce și-ar fi dorit ca sportivă: medalii olimpice, mondiale și europene.
A vegheat multe generații de gimnaste, cu unele încă păstrează legătura, cu altele comunicarea s-a oprit.
Lăudată de unele, acuzată de altele, Mariana Bitang și-a făcut un renume de neclintit în gimnastica mondială. A fost lângă aparate și fete la patru ediții de Jocuri Olimpice, Atlanta 1996, Sydney 2000, Atena 2004 și Londra 2012, unele dintre cele mai de succes pentru gimnastica feminină de la noi.
De asemenea, le-a antrenat pe sportivele care au reușit cu multe sacrificii să cucerească cinci titluri mondiale consecutive în concursul pe echipe între 1994 și 2001.
Cu multe povești de spus, pe care însă le păstrează, Mariana Bitang a vorbit despre cum se simte la aniversare și despre ce-și dorește pentru viitor.
- Doamnă Bitang, în ultima vreme ați dispărut din atenția opinie publice, cum vă găsește aniversarea vârstei de 60 de ani?
- Era normal să se întâmple acest lucru atâta vreme cât nu mai facem nimic „spectaculos”. Cum mă simt ? „Ca la 20 de ani” x 3.
- Ce legături mai aveți cu gimnastica? Cum vi se pare starea actuală a celei românești?
- Legătura pe care o mai am cu gimnastica românească o constituie derularea Proiectului „Țară, țară, vrem campioane!”, pe care l-am început în 2014 printr-un amplu proces de selecție la nivel național. Mă bucur să văd că dă roade, cele trei gimnaste care au câștigat aurul pe echipe la FOTE fac parte din acest proiect.
- Vă mai aduceți aminte de prima zi într-o sală de gimnastică? Dar ultima oară când ați fost lângă aparate?
- Prima zi lângă aparatele de gimnastică se leagă de copilărie, iar ultima zi a fost recent, în iulie, când am organizat o competiție pentru gimnastele din proiectul „Țară, țară, vrem campioane!”, dar dacă vă referiți la calitatea de antrenor, ei bine, să fi trecut deja 7 ani.
Mariana Bitang, una dintre cele mai importante personalități ale sportului românesc: „Pasiune mare”
- A existat vreun moment anume pe care-l identificați în timp care v-a dus pe drumul antrenoratului?
- Eram încă elevă la Onești și din cauza unor probleme de sănătate a trebuit să abandonez gimnastica de performanță, dar pasiunea pentru acest sport era mare, așa că mi-am propus să realizez ca antrenor ceea ce nu realizasem ca sportiv.
- Ați trăit mai mult de jumătate din viață în sala de gimnastică, la concursuri, la antrenamente, aveți cumva un top sentimental al momentelor trăite?
- Sincer, niciodată n-am făcut topuri vizavi de competiții, medalii, rezultate, trăiri.
- Care este cel mai mare câștig al întregii cariere? Dar cel mai mare regret?
- Câștigul a constat în faptul că am făcut ceea ce mi-a plăcut ca meserie, că ani buni am dominat gimnastica mondială și că eram cei la care se raporta întreaga lume în acest sport. Regretul - categoric acela că nu am stat mai mult cu propriul copil.
Mariana Bitang: „Cred că marea performanță se obține atunci când în mod fericit se întâlnește un sportiv cu calități cu un antrenor bine pregătit”
- Ați făcut vreodată vreun bilanț, au meritat toate sacrificiile? V-ați fi dorit să fie altfel retragerea?
- Nu sunt omul care sa trăiască în trecut, mi-am asumat atunci, dar și acum toate sacrificiile, și n-au fost puține. Cât despre retragere, nu mi-am dorit nimic în acest sens.
- De-a lungul anilor au existat și câteva episoade în care au apărut unele acuzații din partea unor gimnaste. Cum le-ați tratat și cum vă raportați acum la ele?
- Nu doresc să comentez acest subiect.
- Dintre toate medaliile strânse, cât la sută este munca dumneavoastră?
- Ar fi bine ca la această întrebare să răspundă gimnastele - unele ar spune probabil că ele au făcut totul, altele că dacă n-ar fi fost antrenorii nu ar fi reușit să obțină medalii… acestea sunt oarecum extremele. Eu cred că marea performanță se obține atunci când în mod fericit se întâlnește un sportiv cu calități cu un antrenor bine pregătit.
- Când v-ați simțit cea mai mândră de muncă dumneavoastră?
- Când câștigi 4 din 6 medalii de aur la competiția supremă, Jocurile Olimpice, cred că poți fi mândru de munca echipei care a realizat acest rezultat.
Ce își dorește Mariana Bitang la 60 de ani: sănătate, liniște și pace
- A fost greu să lucrați cu persoane în formare?
- Da, este aspectul cel mai dificil din punct de vedere profesional. Lucrezi cu niște copii, care sub ochii tăi se transformă atât fizic, cât și psihic. Este acea revoluție hormonală specifică adolescenței, care de cele mai multe ori influențează întreg procesul de pregătire. Multe gimnaste se pierd în acest moment al carierei lor.
- Ați lucrat în administrație, nu v-a tentat niciodată să candidați la un post de conducere la federație sau la COSR?
- Nu m-a tentat absolut niciodată vreun post de acest gen.
- Ce vă doriți la 60 de ani?
- Sănătate, liniște și pace.
5 titluri mondialeconsecutive a cucerit echipa României sub coordonarea Marianei Bitang și a lui Octavian Bellu, între 1994 și 2001
Repere din viața și cariera Marianei Bitang
- 1962 - se naște la Râmnicu Sărat
- 1967 - începe să practice gimnastica la Onești
- 1974 - e nevoită să renunțe la gimnastică din cauza unei hepatite
- 1981-1985 - studiază la Academia de Educație Fizică și Sport
- 1985 – primește repartizare ca profesor-antrenor la CSȘ Cetate Deva
- 1993 – este cooptată în echipa de antrenori de la lotul olimpic de la Deva
- 1996-2004 - participă la trei ediții ale Jocurilor Olimpice, unde cucerește alături de fete 26 de medalii, și la 6 ediții ale Campionatelor Mondiale și 5 ale Campionatelor Europene
- 2005 - renunță la funcția de antrenor al lotului olimpic
- 2006-2012 – a fost consilier prezidențial pe probleme de sport
- 2008 – s-a căsătorit cu Octavian Bellu
- 2008 - primește din partea Cărții Recordurilor titlul de „Cea mai de succes antrenoare din lume”
- 2010 - revine la lotul olimpic alături de Octavian Bellu, iar în 2012 le îndrumă pe fete spre trei medalii olimpice, bifând alte patru ediții de CM și cinci de CE
- 2014- demisionează din funcția de antrenor, dar rămâne lângă echipă ca sfătuitor
- 2014 - inițiază alături de Octavian Bellu proiectul „Țara, țară, vrem campioane!”
- 2020- primește alături de Octavian Bellu din partea Cărții Recordurilor titlul de „Cei mai de succes antrenori din lume – duo”
{{text}}