Între tururi preliminare de Conference League, scandalul VAR-ului din meciul Craiovelor și urcarea, pe furiș, a CFR-ului pe primul loc al Superligii, am omis complet startul de sezon al Stelei în Liga a 2-a. Se produce astăzi, iar eu, ca cetățean român, nu pot să nu mă simt jecmănit de acest club. Pur și simplu își bate joc de banii mei.
Pentru al doilea an consecutiv, Oprița și fotbaliștii săi vor fi plătiți cu zeci de mii de euro lunar, pentru absolut nimic. Sunt figuranți, împreună cu Slatina, Baia Mare și Dumbrăvița, într-o competiție în care ar trebui să lase loc unor cluburi care au conduceri capabile. În cazul celorlalte trei entități, măcar există scuza proaspetei promovări și a timpului insuficient pentru o reorganizare corespunzătoare. Dar CSA Steaua?
Au trecut fix două luni de când ministrul Vasile Dîncu mințea suporterii acestei echipe, dar și contribuabilii români, în legătură cu șansele de a-și reglementa, în timp util, statutul juridic. Discursul se consuma chiar pe gazonul stadionului Ghencea, iar prilejul era dintre cele mai importante, 75 de ani de la înființarea clubului.
Vreau să vă spun că sunt hotărât să sprijinim cu toate mijloacele pe care le am la dispoziţie clubul Steaua. Şi este problema conducerii clubului să găsim cea mai bună soluţie pentru ca sportivii noştri să poată să joace în Liga I. Sprijin acest proces şi vă promit că acest lucru se va întâmpla. Voi sprijini cu toate forţele ca Steaua să fie din nou în prima ligă.
De bine ce a sprijinit domnul Dîncu Steaua, că s-a și trezit, câteva săptămâni mai târziu, cu un miting de protest al ultrașilor ei în fața sediului MAPN. Oamenii ăia au înghițit multe din 2017 încoace, de când s-a reînființat secția de fotbal a CSA. Ei au ales varianta incomodă și nepopulară de a se dezice de FCSB, de meciurile cu Valencia, Ajax sau Chelsea ori de dubla eurofantastică împotriva Rapidului.
Au îmbrățișat decizia justiției, promisiunile unui viitor luminos, furnizate inițial de Tudorel Stoica și Victor Pițurcă, urcușul anevoios dinspre Liga a 4-a spre Liga 1 (cel puțin așa credeau ei). Iar când stadionul Ghencea a fost gata, părea doar o chestiune de timp până când Steaua lor avea să revină acolo unde îi este locul, în Liga 1.
Doar că ce să vezi? Niciunul dintre investitorii anunțați de Pițurcă și Stoica nu s-a înhămat la băgat bani în club. Nici măcar Vasile Dîncu, un om cu resurse nelimitate, nu a fost capabil să atragă un privat alături de Steaua. De ce, mai puțin mă interesează.
Mă preocupă însă milioanele de euro din bani publici, pe care CSA Steaua le va consuma de acum până în primăvara viitoare, pe o echipă de Liga a 2-a, care nu are drept de promovare. Este deja prea mult.
Conducerea acestui club a avut un an pentru a-și rezolva situația, dar a ales să sfideze pe toată lumea, de la jucătorii transferați în această vară, ademeniți cu bonusuri de promovare, până la staff-ul tehnic și fanii ei. Nu mai discutăm de noi, ăia care contribuim. Îi doare undeva de banii noștri. Li se cuvin.
Aștept, cu nerăbdare, ofensiva pentru schimbarea Legii Sportului, pe modelul mascaților, cărora dacă nu le deschizi ușa, ți-o sparg cu berbecul.
Dacă începem campionatul iar de maniera asta, să nu avem șanse, eu zic să ne vedem mai bine de treaba noastră. Până la urmă, au dreptate cei care strigă că Steaua nu e Steaua. Nu se poate așa ceva!
- Victor Pițurcă
{{text}}