De la un obsedant 9-0 din Anglia

La noi, naiv, mă gândesc că nimeni nu dă 9 goluri într-un meci și nu primește 9 „boabe” în 90 de minute.

Am aflat că prietenul meu fan „cormoran” cum nu cunosc un altul nu a fost deloc mulțumit după acel 9-0 al lui Liverpool cu Bournemouth. Era un scor prea exagerat pentru gustul englezesc. Nu se obișnuiesc pe acolo asemenea scoruri galactice. Și eu am fost prins în ofsaid. Mă enervase Neville, care înainte de United-Liverpool declara că între cele două este diferența unei galaxii, ideea mea fiind că în Premier League nu funcționează o asemenea expresie.

Noi nu umilim!

Acest 9-0 a fost un accident, o întâmplare la care s-a adăugat asigurarea lui Klopp că n-am vrut vreo umilire a adversarului. E „eleganța” cunoscută: nu jucăm fotbal ca să umilim, asta s-a întâmplat, așa a fost jocul, nu suntem desfrânați ca Bayern sau PSG, Premier League nu e galactică!

Acel 1-0 danpetrescian

Asta fiind clar, nu m-a împiedicat să mă gândesc, naiv nu o dată, că la noi un 9-0 e un scor totuși anormal... „Conferențiarele” noastre europene - CFR Cluj, FCSB - nu vor da vreodată 9 boabe într-un meci sau nu vor încasa 9 „boabe” în 90 de minute. Ele pot da 9 goluri în 7-8-9 meciuri, dominant fiind acel 1-0 danpetrescian. 

Am luat la scărmănat clasamentul după 8 etape și am constatat - fără uimire - că fără acel 4-0 cu Voluntari, neobișnuit în Gruia, CFR-ul ar fi avut exact 9 goluri. În 7 meciuri, cu 4 victorii...

Performanță în sărăcie

Tot așa și FC Argeș: 9 goluri în 7 meciuri, cam tot un gol la 4 victorii. Mai lată o face Rapidulețul lui Mutu (nu ezit să scriu că e echipa cel mai bine antrenată de Mutu...), a doua în clasamentul general, cu exact 9 goluri în 8 meciuri, cu 6 victorii, o medie fascinantă de 1 gol pe meci, o domnie strălucitoare a lui 1-0. 

Nu mai discut de FCSB - o victorie în 7 meciuri, soldată cu un 9-12 în clasament, locul 13! E aici surpriza unei „performanțe” în sărăcie pe care nu o poate anula calificarea în Conferința unor celebrități europene de mâna a doua sau a treia.

Fără „conferențiari” europeni

Nu West Ham ar trebui să fie obsesia lui Dică, ci luminozitatea Farului, primul în clasament, la 11 puncte distanță, cu un meci în plus, cu un Alibec refuzând ideea de reînviere, cu un Munteanu straniu de bun, cu Pitu capabil de zile și centrări extraordinare, cu un Far cu 13 goluri din 8 meciuri, aproape jumătate din ele fiind marcate împotriva campioanei și a vicecampioanei. 

E adevărat că Farul nu are „conferențiari” europeni, dar îi are pe Alibec și Munteanu, agreați de Hagi în numele talentelor inerent capricioase, „cum am fost și eu”... Poate că Hagi nu ne-a lăsat indicație tehnică și morală mai prețioasă.

Altfel, trebuie să scriu că țin foarte mult la FCSB din cauza lui Compagno, un centrocampista anonim în San Marino, pentru care Becali a scos din buzunar 1,5 milioane de euro. Nu pentru asta îl admir, ci fiindcă îmi amintește de vremea când țineam la Steaua lui Apolzan, Constantin, Bone, Onisie și Ienei. E adevărat că pe vremea aia nu auzisem de Becali...