Caz de targă

Una dintre surprizele actualei stagiuni o constituie evoluția și clasarea vicecampioanei FCSB. Ambele sub așteptări, căci echipa lui Becali, cu o singură victorie în 8 partide, ocupă abia locul 13 în Superligă. Loc de baraj. E drept, angajată în Conference League, și-a atins scopul și s-a calificat în grupe. Intern, are două meciuri în minus. Dar și așa, oricâte circumstanțe atenuante ar invoca, tot e departe de ce și-a propus. Mai ales că a și cheltuit sume importante pentru a se întări.

Cât e de orgolios, Gigi Becali însuși a ajuns să vorbească despre play-off și mai rar despre titlu. Ești tentat să-ți închipui că a coborât cu picioarele pe pământ și a devenit realist de ieri pe azi. Și că echipa și-a schimbat obiectivul din mers. Probabil că te înșeli.

Permiteți-mi să nu cred că FCSB a renunțat la titlu. Nici n-ar fi normal să renunțe, la lotul de care dispune și la condițiile pe care le oferă. La ce salarii plătește. Părerea mea e că Becali joacă teatru.

Egalul de luni seară cu Voluntari, un adversar de aplaudat pentru că a știut să lupte și să spere, a scos în evidență slăbiciunile formației din Berceni. Pe care, ce este este, a urmărit-o și ghinionul, ilfovenii marcând pentru 1-1 din penalty, ba și la ultima fază, în minutul 90+7! Dintr-un penalty corect fluierat, dar făcut involuntar de Radunovici, care l-a agățat pe Nemec nu pentru că a vrut, ci pentru că a alunecat.

De neșansă au ținut numeroasele ratări ale lui Compagno, între care și o bară, dar și excepționalele parade ale portarului Mihai Popa, MVP-ul partidei. Aș include aici și eliminarea lui Edjouma din minutul 86. Asta în ideea că Marcel Bârsan i-a acordat corect al doilea „galben” francezului, nu însă și pe primul. Pe care i l-a arătat greșit, întrucât Edjouma nu lovise mingea cu brațul (depărtat de corp), ci cu umărul.

Deși a controlat duelul uneori autoritar, FCSB n-a sedus. Tocmai „tenorii” Fl. Coman, Oct. Popescu și Olaru au dezamăgit, iar apatia lor și lipsa de realizări l-au obligat pe Dică să-i schimbe pe primii 3 căpitani! 

Dawa a fost din nou, folosesc un termen din galerie, caz de targă. Până atunci remarcabil, Radunovici a comis-o la penalty, Compagno a irosit ocazie după ocazie și tot așa.

În afara golului, fază în care s-a dovedit omul potrivit la locul potrivit, nici Miculescu n-a captivat. Cel mai activ a părut Cordea, dar și el a lungit inutil unele atacuri. Oricum, spre deosebire de majoritatea coechipierilor, n-a lăsat impresia că-i obosit. Că n-are nici forță, nici chef. Măcar a alergat, s-a agitat. Mă gândesc c-ar putea fi o variantă pentru națională.

Greu de spus ce se întâmplă la FCSB. De ce nu merge jucăria, iar Fl. Coman et Comp. nu se exprimă la nivelul valorii lor. Să fie ei prea cruzi, storși de programul meciurilor din 3 în 3 zile? Ori, mutând discuția, Dică să le accepte prea multe? Să fie prea îngăduitor, prea concesiv?

Răspunsul trebuie găsit în interior, dar repede. Cât FCSB nu pierde și mai rău contactul cu fruntașele clasamentului. Momentan, ea sugerează o echipă necoaptă. Ba chiar, îmi cer scuze, una fără minte. Scăpată din mână.