„Țâcă” Zamfir, o poveste nemuritoare

Craiova fotbalistică l-a pierdut pe cel mai mare „șlefuitor de talente” din zona Olteniei, profesorul emerit Nicolae Zamfir.

Fotbalul craiovean a rămas astăzi fără omul care știa toți fotbaliștii Olteniei, cum spun și versurile: Din Dolj și până-n Olt și până-n Vâlcea și până-n Gorj și până-n Mehedinți, Nicolae Zamfir, căruia toți îi spuneau „nea Țâcă”.

Țâcă a fost omul care l-a adus la Craiova pe marele Gică Popescu, a descoperit cam toți marii fotbaliști ai Băniei, iar Școala de Fotbal Gheorghe Popescu a fost construită de la prima cărămidă până la ultimul fir de iarbă de la Hanul Doctorului, sub atenta supraveghere a celui supranumit „profesorul fotbalului craiovean”.

De la Calafat și pân-la Barcelona

Fiind un tip foarte serios, cu Zamfir nu prea îți permiteai glume, dar când vorbea despre Luțu, Sava, Niculescu, Rada, Stancu, Stoian sau orice fotbalist talentat al Băniei, Țâcă se lumina la față, începea să râdă, dar de fiecare dată îl aducea în discuție pe Gică Popescu, pe care-l considera copilul său. 

L-a adus de la Calafat la Craiova, iar în 1985, puștiul de 18 ani intra în locul lui Bîcu, într-un Știința – Steagul Roșu, 1-0, iar Zamfir le spunea tuturor că va ajunge unul dintre cei mai mari fotbaliști ai României. 

Povestea că la PSV Eindhoven, Petescu a realizat transferul, nu Marcel Popescu, avea boală pe impostorii din fotbal, pe Marcel Popescu îl ținea numai în șuturi și râdea când Sorin Cîrțu urla la impresar: „Bre, Marcele, te-am adus de la baschet!”. 

Apoi i se urca sângele la cap, ca la oltenii fierbinți, și începea să-i blesteme pe cei care au mâncat din banii de transfer și că Universitatea putea să trăiască mult și bine în performanță în anii 90, dacă l-ar fi ascultat și pe el cineva.

După ce a ajuns Gică Popescu la Barcelona și era căpitan, Zamfir ținea lecții de fotbal și era mai respectat decât orice antrenor al Băniei. Nu a făcut niciodată compromisuri și își menținea aura antrenorului foarte dur. Imaginați-vă că în clipa în care s-a pus problema transferului lui Gică Popescu la Steaua, l-a luat în mașină și au stat ascunși la Băile Govora vreo 2 săptămâni.

Aceeași cămașă în Japonia

Legat o viață întreagă de fotbalul juvenil al Universității Craiova, nea Țâcă a avut șansa de a antrena în Japonia, pe JEF United Ichihara. Când s-a întors de acolo, mi-a povestit că a purtat 2 cămăși, din cauza superstițiilor: 

„Știi, aveam în bagaj două cămăși, una pe care o luam după înfrângeri, iar una pe care o tot spălam și nu o schimbam când se legau victoriile. Veneam la stadion, nu conta locul, aveam un fier de călcat, scoteam cămașa și o puneam pe mine. Ovidiu Burcă, pe care l-am avut fotbalist în Japonia, știa foarte bine superstițiile mele!”. 

De fapt, nu cred să fi existat vreun junior din zona Olteniei pe care Zamfir să nu-l cunoască. Reușea să conducă școala de fotbal a lui Gică Popescu cu un buget anual de 250.000 de dolari, era perioada când academia Baciului dădea tot ce era mai bun pentru fotbalul românesc. 

La un moment dat, peste 90 de jucători din Liga I învățaseră abecedarul lui Zamfir la școala de la Hanul Doctorului...

„Carcasă de Trabant”

Erau perioade când Țâcă dispărea de la meciuri, o săptămână, poate chiar două, dar tot pe stadion îl găseai, în special la terenul de la școala lui Gică Popescu. De mai bine de 20 de ani se lupta cu o boală nenorocită, dar zâmbea când vorbea: 

„Ce să faci, m-am născut cu creier de Mercedes și carcasă de Trabant! Poate de asta și par atât de fioros cu juniorii, însă o fac pentru că vreau să fie bărbați, apoi fotbaliști de caracter! La mine nu merge cu fițe și cu bășini, că uitați unde a ajuns Gică Popescu!”. 

După o viață în templul fotbalului din Bănie, Zamfir a decis că trebuie să plece, liniștit, fără tam-tam, fără murmurul tribunelor stadionului care-i amintea de prietenul său Nelu Oblemenco, fără lacrimile de la stingerea lui Balaci, ci discret. 

A lăsat o biblie în Craiova, cu sute de fotbaliști care au dus mai departe numele său, cu o metodică din care au învățat niște tineri antrenori, iar Oltenia celui mai mare sculptor, al omenirii Constantin Brâncuși, îl va păstra în amintire pe cel mai mare șlefuitor de fotbaliști, Țâcă Zamfir.