Gazeta Sporturilor l-a întâlnit pe fostul mare fotbalist al Universității Craiova din anii '70, Teo Țarălungă (77 de ani), la meciul Viitorul Pietrari - Viitorul Voicești, din Liga a 5-a, unde a îndeplinit rolul de observator de joc și a acceptat un dialog de câteva minute, în care s-a referit inclusiv la disputa eternă dintre cele două cluburi din Bănie.
„Fotbal la județ”, proiectul Gazetei Sporturilor, a însemnat pentru weekend-ul trecut o vizită la Pietrari, în mijlocul județului Vâlcea.
Unde, la un joc de Liga a 5-a, ziarul a avut plăcerea, dar și surprinderea, să întâlnească un fost mare fotbalist român.
Teo Țarălungă: „Le doresc bine ambelor Craiove, dar eu ţin cu CSU”
Numele lui: Teo Țarălungă, fost om de bază în echipa Universității Craiova din prima jumătate a anilor '70, generație supranumită „Campioana unei mari iubiri”. Peste fosta extremă, campion cu Știința la primul triumf în Divizia A al clubului din Bănie, s-au așezat anii. Fizicul său longilin și suplu s-a păstrat însă și la aproape 5 decenii de momentele lui de glorie.
Ajuns la 77 de ani, Țarălungă îndeplinește rol de observator de joc, în ciuda regulamentului care spune că peste 70 de ani nimeni nu mai poate fi supervizor. E un favor pe care i-l face Asociația de Fotbal Vâlcea, unde președinte e fostul arbitru de Liga 1 Adrian Comănescu.
Baremul înseamnă undeva în jur de 110-120 de lei. Țarălungă refuză într-o primă fază un dialog. „Ce să vorbesc eu? N-am ce să spun eu, luați interviuri celor care sunt în fotbalul mare, nu mie”.
Ulterior, cedează rugăminților, face o pauză de 3-4 minute de la sudatul țigărilor și acceptă o discuție oficială.
- Ce mai faceți, domnule Țarălungă?
- Foarte bine. Numai ce-am ieșit din cantonament. Am avut Covid, o formă ușoară, dar mi-a trecut. Am stat șapte zile acasă. Am luat ce mi-a indicat medicul și cu asta basta.
- Nu stați departe de fotbal nici la vârsta aceasta!
- Nu pot! Mai lucrez și la AJF Vâlcea, unde îi mai ajut cu o legitimație, cu ce e nevoie. Mă duc tot timpul p-acolo, ca să am și eu o ocupație. Ce să faci în timpul liber? Am destul la vârsta mea, mai ales că sunt la pensie.
- De Craiova ce spuneți?
- Greu, greu cu Craiova mea! Sunt puțin supărat de felul cum joacă. Mirel nu poate să facă minuni, trebuie să avem răbdare. Este o echipă tânără, are nevoie ca relațiile de joc să fie puse la punct. Nu trebuie acuzat antrenorul. Jucătorii sunt tineri, au nevoie de timp și își vor reveni.
Teo Țarălungă: „Andrei Ivan trebuie să înțeleagă că fotbalul nu-l joci de unul singur”
- Vă place vreun jucător anume?
- Mie îmi place de Ivan, dar e prea îndrăgostit de minge. Și am stat de vorbă cu el. „Ivane, faci lucruri extraordinare, dar tu nu joci singur. Mai ești cu alți zece jucători în spate. Trebuie să pasezi, să urmărești”. Toți antrenorii i-au spus asta. El e îndrăgostit de minge, o ține prea mult. Când treci de un adversar, al doilea te ia cu totul. Așa e în fotbal. Sper din tot sufletul să-și revină și el, dar și echipa.
- Ați rămas apropiat de echipa aceasta, a lui Rotaru?
- Da, fiindcă are grijă de foștii jucători! Tot timpul mă sună, dacă vreau să vin la meci, cei de acolo îmi dau invitație și accesul pentru mașină. Le mulțumesc de fiecare dată pentru că sunt un club serios.
- La meciuri vă invită și cealaltă echipă din oraș?
- Nu, nu! Și chiar dacă m-ar invita, nu m-aș duce. Eu am fost cu CS Universitatea Craiova, nu cu echipa lui Mititelu. N-am nicio tangență cu aceasta. Să dea Dumnezeu să fie bine pentru ambele echipe!
- Le doriți de bine ambelor echipe?
- Da, pentru că eu am jucat la Craiova și am sânge alb-albastru.
- Nu credeți că oamenii și orașul au avut de suferit prin apariția acestor două echipe?
- Aici nu mă mai bag eu! E greu... E greu de dat un răspuns... Foarte greu.
În seara când m-am lăsat de fotbal am venit acasă şi m-am culcat. Noaptea, soţia m-a trezit şi mi-a zis că plâng în somn.
- Teo Țarălungă
Teo Țarălungă: „Sunt atâtea surse de informare și noi tot continuăm să facem fotbalul după ureche”
- Vă întrebăm de echipa națională. Vă place cum arată?
- Îmi place, dar nu mă bucur dintr-un anumit punct. Trebuie să-l lăsăm pe Edi să aibă continuitate. Altfel nu o să putem face o echipă națională așa cum trebuie. Avem jucători talentați, fotbaliști care joacă afară, dar ne trebuie răbdare. Fără asta nu vom putea face nimic.
- Dar de ce credeți dumneavoastră că nu mai apar fotbaliști români buni ca în trecut?
- E o problemă care ar necesita o discuție lungă, foarte lungă. Sfatul meu e unul singur! Să o luăm de jos, dar așa cum trebuie. Nu după ureche! Să ne documentăm, pentru că avem atâtea și atâtea surse de informare. Tot felul de programe, dar trebuie să mai și furăm de la alții, care au făcut bine și încă fac, să nu mai credem că le știm noi pe toate... Gata, vă mulțumesc că m-ați abordat!
Am venit să joc la Ştiinţa numai pentru prietenul meu, Dumnezeu să-l ierte!, Nelu Oblemenco. Mamă ce echipă am găsit acolo: Deselnicu, Bâtlan, Strâmbeanu, Adrian Popescu, Oblemenco. Apoi au venit Ştefănescu, Marcu, Balaci, Sameş, Boc şi ceilalţi. Vorba lui Dobrin: «Cu voi înnebuneau oltenii în tribune!»
- Teodor Ţarălungă, în 2003, pentru „Opinia Olteniei”
Cine a fost Teodor Țarălungă
- s-a născut în iunie 1945, în Ialomița
- până să ajungă la Craiova, a evoluat la Carpați Sinaia, ASA Tg. Mureș, Steaua și Progresul
- gloria a cunoscut-o în Bănie, unde a jucat în două perioade: 1969-1975 și 1976-1977 -
- a câștigat titlul cu Știința: 1974
- în Divizia A are peste 250 de meciuri și 50 de goluri
- în echipa națională a jucat doar 4 meciuri și a marcat un gol
Echipa Craiovei la primul titlu, 1973-1974: Oprea - Negrilă, Ștefănescu, Boc, Berneanu - Strâmbeanu, Deselnicu, Balaci - Niță, Oblemenco, Țarălungă
{{text}}