Corina Voicu (51 de ani), judecător la Curtea de Apel Pitești, fost procuror, a vorbit pentru Gazeta Sporturilor despre problemele juridice cu care se confruntă în România victimele abuzurilor sexuale, pornind de la „cazul Mangia”. Magistratul a menționat că nu va face niciun comentariu asupra situației de fapt ajunse la cunoștința publicului.
- Cazul „Mangia”, pe scurt: în finalul lunii septembrie, antrenorul italian a fost acuzat de către doi jucători din naționala Maltei de „comportament sexual inadecvat”, motiv pentru care a fost suspendat de Federație.
- Luni, 3 octombrie 2022, la GSP Live, mama lui Răzvan Popa, fost jucător la CSU Craiova, a lansat acuzații șocante la adresa antrenorului care a antrenat în Bănie între 2017 și 2019: „Îi făcea avansuri, s-a masturbat în fața fiului meu!”.
„Cazul Mangia”, analizat de un judecător, fost procuror
Potrivit judecătoarei Corina Voicu, acest caz ar trebui să atragă atenția societății asupra breșelor legislative care permit neinvestigarea unor posibile abuzuri sexuale cu victime majore, prin păstrarea dispozițiilor privind instrumentarea infracțiunilor de viol și agresiune sexuală la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în termen de 3 luni.
„Această reglementare ignoră starea de vulnerabilitate a victimei, care este posibil ca o perioadă mare de timp să nu fie capabilă să denunțe fapta”, a explicat magistratul, care a dat astfel și un răspuns celor care se întreabă de ce Răzvan Popa nu a făcut plângere penală imediat după ce s-a simțit abuzat de Mangia.
În consecință, menționează Cristina Voicu, Codul penal ar trebui să permită instrumentarea din oficiu a abuzurilor sexuale de orice fel, inclusiv cele săvârșite asupra persoanelor majore, pentru a nu scăpa nepedepsiți prădătorii sexuali, indiferent după cât timp a fost dezvăluit abuzul.
Magistratul Corina Voicu: „Acest caz ar trebui să atragă atenția societății asupra breșelor legislative”
Magistratul Corina Voicu a continuat: „Conform legii orice victimă are dreptul de a fi tratată ca o victimă de la prima devoalare a abuzului despre care pretinde că a avut loc în ceea ce o privește. Indiferent de momentul, contextul și conținutul concret al devoalarii faptei, victima nu trebuie culpabilizată.
Pe de altă parte, prezumția de nevinovăție trebuie avută în vedere ori de câte ori o persoană este acuzată de săvârșirea unei infracțiuni. Aceasta cu atât mai mult în condițiile în care există impedimente în calea declanșării unei anchete judiciare, precum lipsa plângerii penale prealabile în termenul legal”.
Corina Voicu: „Această reglementare ignoră starea de vulnerabilitate a victimei”
Corina Voicu a mai explicat: „Aceasta presupune că după trecerea a trei luni de zile de la data săvârșirii faptei sau de la data cunoașterii autorului faptei, dacă victima nu a depus plângere la poliție sau parchet, autorul nu va putea fi cercetat penal. Deci chiar și în prezența celor mai solide dovezi pe care victima le-ar deține, autorul nu va fi «deranjat», dacă victima este majoră”.
În consecință, spune judecătorul Corina Voicu, chiar dacă în afara unui proces judiciar s-ar putea face dovada faptei, nicio sancțiune penală nu-i va putea fi impusă abuzatorului, nu va fi notat în registrul agresorilor sexuali, se va putea angaja în job-uri care presupun inclusiv activități cu copiii.
„Această reglementare ignoră starea de vulnerabilitate a victimei, care este posibil ca o perioadă mare de timp să nu fie capabilă să denunțe fapta. Devoalarea abuzului sexual presupune expunerea experienței victimei în fața mai multor persoane străine (organe judiciare, medici legiști, psihologi etc.), «răspândirea» informațiilor deosebit de intime în sfera familială și, adeseori, în ciuda confidențialității care caracterizează ancheta, chiar în comunitate sau la locul de muncă.
Acest impact este anticipat de victimă, care, prin tăcere încearcă să evite expunerea, rușinea, revictimizarea. Profilul agresorului sexual presupune repetarea comportamentului abuziv, cu atât mai mult atunci când faptele sale rămân nepedepsite”, a precizat magistratul.
Acest caz ar trebui, însă, să atragă atenția societății asupra acestor breșe legislative care permit neinvestigarea unor posibile abuzuri sexuale cu victime majore, prin păstrarea dispozițiilor privind instrumentarea infracțiunilor de viol și agresiune sexuală la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
- Corina Voicu, judecător la Curtea de Apel Pitești
{{text}}