Proștii satului

Dacă cineva vrea să afle cum se pierde un meci în care ai 74% posesie și un raport al paselor zdrobitor în favoarea ta, 538 la 199, să-i întrebe pe cei de la Universitatea Craiova! Care au pierdut așa, sfidând caseta tehnică, partida din Trivale, prima victorie realizată de FC Argeș după 4 eșecuri consecutive.

Deși depășită în majoritatea timpului, uneori chiar surclasată, formația piteșteană nu s-a predat. A luptat ca și când duelul cu CSU era ultimul. Sfârșitul lumii. Chiar putea fi pentru Prepeliță, căruia unii suporteri (i-am numit corect?) continuă să-i solicite demisia. 

Respectivii uitând sau vrând să uite prin câte necazuri, materiale și de efectiv, a trecut echipa. Dovedind caracter, președintele Jean Vlădoiu a sărit în apărarea tânărului tehnician și, în opinia mea, a procedat cum trebuia.

Dacă toți argeșenii au transpirat și au sperat, atacantul Garita și portarul Straton s-au distins în special. Camerunezul a scos sufletul din fundașii adverși, ba a obținut în final și eliminarea lui Papp. 

De notat că, legitimat din 2018 la Charleroi, în Belgia, Garita a fost permanent împrumutat în Franța și, atenție!, numai în eșalonul 3. La Dunkerque, la Boulogne, la Villefranche și, până recent, la Bourg-en-Bresse. 

Faptul că un ex-divizionar C din Franța zburdă în prima ligă din România atestă diferența uriașă dintre fotbalul de acolo și cel de aici. Una ca de la cer la pământ.

În privința lui Straton, impresia e că merita mai mult decât a luat, căci vorbim despre un goal-keeper cu mari calități. Prost sfătuit, acest fost selecționat U21 s-a complăcut cu statutul de rezervă, mai bine plătită însă, la Rapid, Vaslui, CSU Craiova, Dinamo și FCSB, spre a se trezi acum, când tocmai a împlinit 33 de ani, că n-a luat din carieră cât ar fi putut.

La rându-i, dezamăgind din nou, Universitatea a reușit să-l înfurie până și pe Rădoi, autorul afirmației „La cum am arătat în repriza secundă, trebuia să ne huiduie toată țara!”. 

O părere de bun-simț, realistă. Cu observația însă că, dacă o echipă joacă slab, cazul Craiovei în Trivale, responsabil e și antrenorul ei.

Rădoi nu s-a oprit. A declarat că „Prefer să mă dau la o parte”, supărare justificată de atitudinea băieților săi. De superficialitatea acestora, obișnuiți să ia lucrurile în ușor. Parcă în glumă, la preț de matineu, fără să se omoare cu firea. Fără să se implice și să se consume prea tare.

Deși Rotaru a schimbat des antrenorii, Rădoi fiind, după Ouzounidis, Reghecampf și Balint, al patrulea într-un an și jumătate, jucătorii au rămas aceiași și au continuat să facă legea. Într-un fel, și să trădeze fotbalul ori măcar să-l păcălească.

Internaționali de tineret și/sau de seniori, în frunte cu Bancu și Andrei Ivan, ei au primit mult și au oferit puțin, spre nemulțumirea unor suporteri pătimași. Când comozi, când alintați, căutați în coarne, cum se spune, așa au și devenit jucătorii Craiovei „Proștii satului”! 

Caracterizare pentru care trebuie să-i ceară socoteală celui care a formulat-o. Adică lui Mirel Rădoi însuși.