Gazeta Sporturilor a discutat despre „cazul Mangia” cu Diana Vasile, președintele Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT), și cu Mihaela Chiper, fondatorul Asociației pentru Victimele Infracțiunilor Sexuale (VIS).
Cazul: „Mangia”, pe scurt
- la sfârșitul lunii septembrie 2022, antrenorul italian a fost acuzat de către doi jucători din naționala Maltei de „comportament sexual inadecvat", motiv pentru care a fost suspendat de Federație.
- Pe 3 octombrie 2022, la GSP Live, mama lui Răzvan Popa, fost jucător la CSU Craiova, a lansat acuzații șocante la adresa antrenorului care a lucrat în Bănie între 2017 și 2019: „Îi făcea avansuri, s-a masturbat în fața fiului meu!".
- Răzvan Popa (25 de ani) este retras în acest moment. Ultimul său club a fost Dinamo, de la care a plecat în ianuarie 2022. Trecut pe la juniorii FCSB, juniorii lui Inter, Zaragoza, Burgos, Gaz Metan și Poli Iași, Răzvan Popa a ajuns la CSU Craiova în octombrie 2017. A plecat în vara lui 2019, după 24 de partide.
Mihaela Chiper, fost jurnalist în domeniul Justiție, susține că responsabilii CSU Craiova ar fi trebuit să dea cazul pe mâna organelor competente, nu să recurgă la propria anchetă.
„CSU Craiova ar fi trebuit să sesizeze poliția sau Parchetul”
„Din punct de vedere legal clubul ar fi trebuit să sesizeze poliția sau Parchetul, pentru că în mod evident nu are capacitatea de a face o analiză corectă, riguroasă și profesionistă a acestei dinamici", a precizat Mihaela Chiper, fondatorul Asociației pentru Victimele Infracțiunilor Sexuale (VIS).
Potrivit lui Mihai Rotaru, patronul CSU Craiova, clubul a făcut o anchetă internă, în martie 2019, rămasă fără concluzii, soldată însă cu întreruperea contractului cu Devis Mangia, antrenorul acuzat de agresiune sexuală.
„Familia a venit, a existat o sesizare și noi am făcut investigație. Adică au existat discuții informale cu jucătorii.
Nu au existat elemente, nu s-a discutat că a fost ceva între jucător și antrenor. Noi am verificat, dar nu am avut elemente în plus, care să ne ducă la ideea că s-ar fi întâmplat ceva. În acel moment am chemat antrenorul. I-am spus că există această reclamație, el a negat-o, dar spus că, pentru a nu leza imaginea clubului și a lui, e mai bine să ne despărțim.
Jucătorii au spus că făceau glume, dar la mine nu au ajuns. Nu au existat elemente. Clubul nu poate arunca un jucător în malaxorul presei fără acordul lui. Nu-l putem pune într-o situație care să-i facă rău. Doar el și familia pot lua o asemenea decizie", a spus Mihai Rotaru, pe 4 octombrie, la emisiunea „Fotbal Club", de la DigiSport.
În opinia Mihaelei Chiper, faptul că acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, ceea ce Răzvan Popa nu a făcut, reprezintă punctul în care clubul, ca și justiția, se apară de acuzația de noncombat.
„În realitate avem nevoie de multă educație ca să vedem cum se construiesc relațiile de putere în jurul nostru și ce dinamică există între agresor și victimă. E foarte greu pentru un bărbat tânăr să accepte o asemenea vulnerabilitate, darmite să vorbească despre ea și să o adreseze justiției", a declarat Mihaela Chiper, fondatorul Asociației pentru Victimele Infracțiunilor Sexuale.
Relația cu antrenorul poate îmbrăca cel puțin forma unei hărțuiri sexuale, dar pentru asta trebuie să acceptăm vulnerabilitatea noastră. Ceea ce este foarte foarte greu pentru un tânăr. Creierul nostru ne forțează să ne dezlipim, pur și simplu, de acele elemente care ne reactivează trauma, așa că e de înțeles și cum ar putea ajunge o persoană să renunțe la ceea ce îi aduce până atunci bucurie - cum ar fi sportul
- Mihaela Chiper, fondatorul Asociației pentru Victimele Infracțiunilor Sexuale
„De multe ori, victima nu este crezută. Și apar complicații”
Diana Vasile, președintele Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei, susține că în orice situație de abuz, fie el fizic, emoțional sau sexual, persoana care devine abuzator folosește poziția sa de dominanță asupra persoanei care devine victimă.
„Abuzul înseamnă să folosești peste măsură, neadecvat și în detrimentul celuilalt ceva din ceea ce faci. Adică să produci un rău. Abuzul sexual reprezintă folosirea celeilalte persoane pentru satisfacerea nevoilor sexuale proprii fără respectarea modului de funcționare a celuilalt și/sau fără obținerea consensului pentru satisfacerea sexuală.
Dominanța se construiește pe nevoile pe care victima le are și a căror împlinire depinde de abuzator. Poziția de dominanță a unei persoane asupra alteia, apare în momentul în care o persoană depinde de alta pentru împlinirea unor nevoi.
Are legătură cu puterea pe care o persoană o exercită asupra altei persoane. De exemplu, un sportiv depinde de antrenor pentru a se dezvolta mai departe profesional. Un pacient depinde de medic să primească tratamentul necesar. De altfel, mai mult decât în abuzul fizic, abuzatorul este în aproximativ 80% din cazuri o persoană bine cunoscută victimei și de care aceasta depinde pentru dezvoltarea sa personală sau profesională.
În cele mai multe situații, indiferent de vârsta sau contextul în care s-a produs abuzul sexual, victima spune celor apropiați sau celor care ar trebui să ia măsuri, dar foarte des ea nu este crezută. De aici, apar încă și mai multe complicații", a adăugat Diana Vasile, președintele Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei.
Efectele abuzului sexual se văd în suferință psihică intensă, perturbarea trăirilor emoționale, a capacității de adaptare la situații, izolare în relații și în plan social și profesional, deteriorarea sănătății fizice și psihice. Recunoașterea publică a abuzului, admiterea faptei de către agresor și susținerea socială și psihologică a victimei fac parte din procesul de recuperare și protecție al victimei, și chiar mai mult: din procesul de protecție generală, a tuturor celor care ar putea deveni victime ale acelor abuzatori
- Diana Vasile, președintele Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei
Abuzul sexual este, fără îndoială, un delict odios, cu efecte debilitante asupra victimelor sale
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
{{text}}