Noi cădem odată cu Halep

În absența unei greșeli logistice sau administrative, va trebui să admitem evidența: o substanță interzisă a fost găsită în corpul sportivei Simona Halep. Îmi păstrez speranța că, undeva, pe lanțul recoltării și procesării probelor cineva a greșit. 

Dincolo de asta, trebuie, însă, să privim în viitor și să acceptăm efectele pe care această veste le va avea asupra societății noastre. Iar, deocamdată, lucrurile arată prost: cea mai importantă sportivă din România ultimilor ani este dopată. Asta se putea întâmpla pe trei căi.

Prima este dopajul clasic, sportiv, practicat de mulți campioni ca un sprijin absolut necesar activității lor zilnice. Avem suspiciuni majore privind dopajul în sportul profesionist pentru mulți sportivi trecuți de 30 de ani, care găsesc o a doua tinerețe. Avem și pentru unii mai tineri care au performanțe mai mari decât permite natura umană. Și mai avem dovezi clare, unii sunt prinși, atunci când tehnologia ajunge din urmă modul de administrare. Aici, dopingul este făcut cu acceptul și știința întregii echipe sportive.

A doua ipoteză este un tratament luat după ureche sau administrat după ureche. Vinovați pot fi fie medicul, fie sportivul sau cineva din staff. Un medicament luat în trecut cu succes sau altul administrat fără probleme. Speranța că va fi eliminat din corp repede. Greșeli sunt la tot pasul. 

Iar a treia ipoteză, care nu e de exclus, este cea a unei mâini criminale. Cineva care să fi pus în apa sau mâncarea sportivei Halep o substanță. Motivele? De la iubire sau ură, până la bani sau răzbunare, n-ai de unde să știi.

De ce sunt importate aceste ipoteze? Pentru că mintea noastră, a tuturor, operează cu ele. Fiecare analizează cea mai convenabilă posibilitate, cea care să-i dea dreptate, în funcție de așteptările sale, gândirea sa, modul în care privește lumea sau anturajul său. 

Când administrația Trump spunea de existența unor adevăruri alternative în lumea de azi, întâmplător avea dreptate. Dar nu în sensul că adevărul poate fi mai mult de unul singur. Adevărul este unic și doar Simona îl va ști. Adevărurile alternative înseamnă percepții alternative. Fiecare dintre noi, indiferent de ce va afla în final despre dopajul Simonei Halep, va alege să creadă ce este mai apropiat de percepțiile sale. 

Mulți vom crede că Simona nu ar fi făcut asta niciodată, unii că străinii cei răi i-au făcut ceva, alții că e o mincinoasă. Dar lucrul de care mi-este cel mai teamă este căderea unui pilon al României moderne. 

Simona Halep este reperul mai multor generații pentru muncă cinstită, reușită corectă și succes construit prin putere individuală. Simona este persoana care ne arată tuturor că munca este principala valoare, că talentul valorificat la maximum este răsplătit și că nimic nu te poate împiedica să-ți atingi visurile. 

În ultimii zece ani, Halep a fost unul dintre motoarele României oneste și care știe că poate mai mult decât să se vaite sau să aștepte de la cineva ceva. O Românie care trage din greu, care știe că poate greși, dar care nu se dă bătută. Nimic perfect, dar totul perfectibil. 

Când mă gândesc la căderea lui Halep mă gândesc la căderea acestui simbol. Și revenirea ideii că la noi nu se poate altfel decât prin minciună. 

Sunt convins că această femeie nu a trișat și sper ca lunile viitoare să arate că e o greșeală sau o mână criminală. Poate o rătăcire de moment. Dar, cel mai mult, sper ca moștenirea sa să rămână intactă. Avem nevoie de asta.