50 de ani de la ultima partidă a lui Angelo Niculescu pe banca naționalei. A fost demis după un succes, apoi demolat mediatic în „România literară", într-un text magistral semnat de Fănuș Neagu.
Pe 29 octombrie 1972, în preliminariile CM '74, România învingea Albania cu 2-0, goluri Dobrin (38') și Dembroschi (41'). Succesul nu l-a ajutat prea mult pe selecționerul Angelo Niculescu, care avea să fie dat afară la scurt timp după aceea.
Antrenorului care ne calificase la Mondialul din Mexic '70, unde reprezentativa noastră avusese prestații decente într-o grupă imposibilă (2-1 cu Cehoslovacia, 0-1 cu Anglia, 2-3 cu Brazilia), i s-au imputat nu atât rezultatele din acele preliminarii, se disputaseră doar jocurile cu Finlanda (1-1) și cu Albania (2-0), ci gestionarea tot mai dificilă a relației cu vedetele din lot. În special cu Dobrin și Dumitrache, caractere mai dificile, însă talente formidabile, care nu puteau fi ignorate.
Interesant e că cele mai virulente critici la adresa lui Angelo n-au venit în ziarul „Sportul", ci într-o revistă culturală, e vorba despre „România literară"!
În numărul din 2 noiembrie 1972, într-un articol cu titlul „Duminica nimănui" (meciul cu Albania fusese într-o duminică seara), Fănuș Neagu l-a „lichidat" pe selecționerul care încă mai era în funcție. Gazeta vă prezintă azi respectiva pastilă a lui Fănuș, cu precizarea că intertitlurile ne aparțin.
„Dintr-o furia latina a făcut un topor de tocat nervii spectatorilor!”
„Înfruntarea cu Albania ne-a lămurit total asupra eşecului înregistrat la Helsinki. Drumul nostru, controlat cu radarul sau cu ochiul liber, se anunţă plin de cotituri, inundat de ape tulburi, cocoşat şi păcătos. Cine l-a stricat?
Dacă mă reazem într-un baston cu covrig de ivoriu şi privesc în zarea de pălămidă unde fumegă verzi capete de răţoi, trebuie să spun că eu port vina acestei prăbuşiri. Prin ani, m-am făcut antipatic lui Angelo Niculescu şi, pentru că din fântâna lui curg mălaiul şi turta stropită cu afinată, el i-a aruncat rând pe rând în râpă, ca pe căţeii sub nouă zile, pe Boc, Răducanu şi Dumitrache şi din când în când pe toţi cei pe care i-am lăudat.
Dintr-o echipă care ameninţa să devină o nouă furia latina, Angelo, nevrând să se retragă atunci când luncile-i erau pline cu sturzi, a izbutit să facă un topor de tocat nervii spectatorilor.
Ştiu foarte bine că niciun copac nu creşte până la cer - nici chiar cedrii Libanului - dar parcă salcâmul nostru se afundă pe zi ce trece în pământ, coroana lui s-a subţiat şi s-a zbârcit, când îl priveşti ţi se face gura pungă şi buzunarul mănuşă pe mâna ciungului.
„Dobrin cel botezat în Fetească Regală Neagră”
Apărătorii şi-au pierdut aripile de la picior (Sătmăreanu aleargă cu stângul strâns colac sub centură), Adamache, în poartă, visează la fecioarele din Hawai (bănuiesc că le vede blonde şi cu cercei de rapiță), mijlocaşii fug prin negură (lângă Radu Nunweiller trebuie să vină Dumitru, pe care, când a plecat de la Rapid, l-am pus la blesteme şi ăl de mă iubeşte când nu-l înjur m-a ascultat şi i-a rupt un deget), iar înaintaşii, cu excepţia lui Dobrin şi Dumitrache, trăiesc cu fularul la gură şi se feresc de minge ca de altă dihanie bolnavă de febră aftoasă.
În lumina de mere domneşti (ca să nu zic izvorâtă din reflectoare), pătată pe amândoi obrajii de fumul uzinelor din jur (duse-s pentru totdeauna - şi mie unul îmi pare rău - vremurile când în marginea Bucureştilor atârnau viile şi lăutarii), am avut, în meciul cu Albania, şi clipe de bucurie, dăruite nouă de Dumitrache, cel şlefuit cu cuţite de argint, şi de Dobrin, cel botezat în fetească regală neagră, într-o casă cu pridvorul greu de nuci şi de miros de pere. Dar sanie gătită cu sticle de lampă numărul 12 e mult prea puţin faţă de ceea ce aşteptam de la echipa noastră naţională!".
În locul lui Angelo avea să fie instalat Valentin Stănescu, dar nici „Zimbrul" n-a izbutit calificarea la Campionatul Mondial din Germania Federală. Decisivă avea să fie dubla cu RDG, 1-0 la București și 0-2 în deplasare.
Evoluție slabă, nesatisfăcătoare a naționalei în aceste preliminarii! Motivele acestui randament mediocru ar fi: selecția nu s-a făcut corespunzător; jucătorii au venit la lot nepregătiți fizic și cu un moral deficitar; pregătirea în sine a meciurilor a fost superficială, anumiți fotbaliști ieșind de sub autoritatea conducerii tehnice, preocupați mai mult de declarații optimiste în presă și de propria fotogenie
- Ștefan Dobay, în „Sportul" din 7 noiembrie 1972
12 victoriia obținut reprezentativa României cu Niculescu pe bancă. Au mai fost 17 remize și 9 înfrângeri
3 titluride campion a câștigat Angelo, toate ca antrenor al lui Dinamo ('55, '64, '65). În cupele europene, ca „principal" al „câinilor", are 16 partide: 10 succese și 6 eșecuri
15 prezențeare Niculescu pe bancă în Derby de România, de 14 ori în calitate de dinamovist, o dată ca stelist
445 de meciuriare Angelo ca tehnician în Divizia A, locul 10 all time la acest capitol. În primul eșalon a pregătit formațiile: Dinamo, Steaua, Sportul, Poli Timișoara, SC Bacău și U Cluj
| Clasament final grupa 4 de calificare la CM 1974 | ||||||
| 1. RDG | 6 | 5 | 0 | 1 | 18-3 | 10p |
| 2. România | 6 | 4 | 1 | 1 | 17-4 | 9p |
| 3. Finlanda | 6 | 1 | 1 | 4 | 3-21 | 3p |
| 4. Albania | 6 | 1 | 0 | 5 | 3-13 | 2p |
România - Albania 2-0 (2-0) | Preliminarii CM 1974, București, 29 octombrie 1972
Au marcat: Dobrin (38'), Dembroschi (41')
România: Adamache (SR Brașov) - L. Sătmăreanu (Steaua), Dobrău (Dinamo), Antonescu (Farul), Deleanu (Dinamo) - Anca (U Cluj), R. Nunweiller (Dinamo) - Dembroschi (SC Bacău) / 67' Iordănescu (Steaua), Dobrin (FC Argeș), Dumitrache (Dinamo), Lucescu (Dinamo). Selecționer: Angelo Niculescu
Albania: Muhedini - Gjika, Ibershimi, Berisha, Sejdini - Xhafa, Ragami, Bizi - Përnaska, Gurma, Pano. Selecționer: Myslym Alla
Stadion: 23 August. Spectatori: 40.000
Arbitru: Vamvakopoulos (Grecia)
- Rezultatele înregistrate de România:
- 1-0 și 0-2 cu RDG,
- 9-0 și 1-1 cu Finlanda,
- 2-0 și 4-1 cu Albania
{{text}}