În căutarea oii fantastice

La FCSB se caută în continuare antrenorul perfect: numai urechi și plastilină. Indiferent cine va fi uns, căutarea va continua.

Vești bune pentru masochiștii români: celor care le place să se chinuiască privind o echipă de fotbal au o gamă variată din care să aleagă.

Pentru cei care nu vor să sufere în trena lui Dinamo, există oricând varianta FCSB. Sau, cum o arată statisticile și o spune deja tribuna, „cei mai proști din Europa”.

Unde e calul?

Cupa conferențiarilor de mâna a treia este cea mai slabă dintre întrecerile inter-cluburi de pe bătrânul nostru continent. Și pentru că era nevoie să fie totuși cineva ciuca bătăilor și aici, iată, a ieșit la iveală FCSB.

O echipă capabilă să ia mai multe goluri decât anonimi din Gibraltar și să stabilească noi recorduri negative. Nu e nici asta o întâmplare. Sunt consecințele. Atât poate patronul nenumit, care se joacă foarte românește cu tesla (nu mașina domnului Muscă), crezându-se nu doar Dumnezeu, ci și antrenor.

Bidiviu cu temperament de ovină

În urmă cu patru ani, pipereanul ne-a lăsat această formulă: "Câștig campionatul și dacă pun un cal antrenor". N-a fost cazul. Ultima oară n-a mai pus calul, l-a pus pe Dică și l-a pus degeaba, căci s-a dus și Dică (poate se apucă să învețe o meserie de acum încolo, e încă tânăr). Problema nu e atât cu calul, nobilul animal.

Problema e că emanatul stânelor vrea un cal cu temperament de oaie, ușor de mânat de colo până dincolo. Favorit acum să îmbrace costumul omului de paie este Pintilii, care a rămas alături de echipă în toate frecușurile din ultimele sezoane.

Bucuroși le-or duce toate!?

Dar poate fostul căpitan să rămână doar în poziția ghiocelului? Cine va mai trăi va mai vedea. Mai era vorba și de Ilie Poenaru. N-a fost bun de UTA, dar e bun de FCSB, de ce nu?

Doar suntem în România, glorioasa patrie a absurdului. De-o fi iar Teja, de-o fi iar Petrea, de-o fi Neagoe, fecesebiștii bucuroși le-or duce toate, mai ales că nici n-au încotro. Notă bună totuși pentru Ciobi, care a preferat să rămână la Voluntari decât să facă târâș pe coate pe la „palat”.

Sub Gibraltar

Strict fotbalistic, următorul pas firesc ar fi ca echipa celor patru consoane să alunece pe toboganul Superligii până în divizia secundă, să joace acolo și cu Dinamo, și cu echipa oștirii noastre euro-atlantice, Steaua din acte, să se lupte între ele fantomele. Dar la zi, concluzia este clară și ea trebuie scrisă răspicat: FCSB este astăzi sub omoloaga sa din Gibraltar.

Meșterul Petrescu

De unde se vede că fotbalul jucat pe o stâncă dintre Europa și Africa este peste fotbalul nostru de peșteră. Din care lumina a venit totuși de la apus, din Transilvania, căci a ajuns CFR-ul să învingă kosovarii, cu specialitatea casei, 1-0, și asta e deja o performanță.

SuperDan încă poate, iar dacă am fost atinși de scepticism merităm să primim acum hula antrenorului. Căci Petrescu rămâne meșter. Sigur, nu e cum și-ar dori, manager de Premier League, dar aici, la noi în bătătură și chiar până în Balcani, și chiar până la Praga, Dan Petrescu, a tot demonstrat-o, face treabă.

La muncă!

Vorba lui Iordănescu Sr. deunăzi, aici, în Gazetă, să nu pierdem din vedere realitățile fotbalului românesc. Iar realitatea e că suntem mai săraci decât oricând înainte - și în idealuri, și în profesioniști.

O altă întrebare a fost ridicată tot aici: ce le face Hagi? Fiindcă Farul e în marș spre titlu, nu l-a oprit nici Carnat de la Mioveni. Hagi o tot spune, dar parcă îl aude cineva? Îi pune la muncă, aia le face. Le cere să fie profesioniști. Și e altceva când ți-o cere unul care chiar a fost.

Poate că ăsta e tot secretul: să faci doar ce știi și, mai ales, să știi și ce faci. Hagi știe și face.