Antrenorul CFR-ului continuă să provoace și să sfideze lumea fotbalului. Duplicitară, lumea fotbalului întoarce și celălalt obraz la palmele acestui apostol al fazelor fixe
Pe Dan Vasile Petrescu îl apără palmaresul și îl compromite stilul. Dar Petrescu are avocați buni. Interesant, aceștia se recrutează nu doar dintre admiratori.
Foști coechipieri de națională pe care i-a jignit, comentatori și analiști pe care i-a ironizat, mă rog, cât îi permite repertoriul, toți își construiesc discursuri meșteșugite și fac apologia Rezultatului.
Motivul? Atmosfera duplicitară care domnește peste lumea fotbalului. Să nu spui pe față ce gândești, ci doar pe la colțuri. Că nu se știe. Că o mână spală pe alta. Și tot astfel de zicale otrăvite.
Dan, Cholo și Nicolo
Laolaltă, contestatari și neutri se simt datori periodic să vină la catafalcul fotbalului-spectacol și să depună o floare întru celebrarea rezultatelor lui SuperDan. Căci cu asta se apără el, jocul dă-l încolo!
Dan Vasile Petrescu este un Diego "Cholo" Simeone de România, cu deosebirea că Simeone se bate cu Real și cu Barcelona și nu poartă războaie cu oameni cu care a împărțit vestiarul. La niveluri diferite, cei doi sunt adepți ai teoriei scopului care scuză mijloacele, teza cea mai populară a lui Niccolo Machiavelli.
Adepți fără să-l fi citit cel mai probabil pe gânditorul italian care a avut idei mult mai prețioase, deci neinteresante publicului larg.
Când vorbești despre tine la a 3-a singular
Previzibil, Petrescu a ieșit la atac după calificarea din Conference League, cel mai slab cotată competiție europeană ca valoare. A fost o acțiune fulgerătoare, cum nu vezi la SuperDan, un festival ofensiv pe parcursul căruia antrenorul CFR-ului a vorbit despre el însuși la persoana a 3-a singular, cântându-și titlurile și calificările și dând peste nas oamenilor care din când în când spun, cu sfială, ce văd și ce simt privind un meci al unei echipe antrenate de el.
Paradoxul
Care este totuși adevărul profesional despre acest om ofertat recent să fie selecționerul naționalei României? Este Petrescu un mare antrenor?
Este el îndreptățit să mai viseze că într-o bună zi ar putea lucra în Premier League, eventual chiar la Chelsea, acolo unde timp de 4 sezoane a avut o carieră solidă ca jucător alături de nume ca Gianfranco Zola, John Terry, Dennis Wise, Marcel Desailly, Gustavo Poyet?
Cum este posibil ca ofensivul fost fundaș dreapta care a jucat 3 sezoane în Serie A și 8 (opt!) în mediul Premier League să nu fi fost influențat cu nimic de oamenii care i-au fost antrenori: Zdenek Zeman, Ruud Gullit, Gianluca Vialli?
Fler, știință, curaj
Dan Petrescu a pregătit 16 formații în carieră, unele în mai multe rânduri. Vezi cazul CFR-ului sau al Kuban Krasnodar-ului. Începuturile meseriei l-au găsit secund al lui Walter Zenga la FC Național, apoi "principal" la Sportul Studențesc. Destinația următoare a fost Polonia, Wisla Cracovia.
Formație pe care în sezonul 2005-2006 a dus-o pe locul al doilea al unui campionat constant mai valoros decât cel românesc. Un debut promițător într-o meserie care presupune muncă, fler, știință de carte și curaj. Și baftă.
Aparținând marii familii steliste, Petrescu are norocul în programul genetic. Muncitor a fost mereu, flerul vine și din experiența de fotbalist la nivel înalt.
Dan Petrescu„Vârfurile” unei cariere
La capitolele erudiție profesională și curaj Petrescu nu strălucește. Totuși, cei care se uită la fotbal de mai mult de 10-15 ani își vor aminti, cred, că stilul imprimat primelor echipe antrenate de el nu purta pecetea zgârceniei hagitudosiene de azi. Inclusiv titlul cu Unirea Urziceni din 2009 a arătat altfel decât cele 4 adjudecate de pe banca lui CFR (2017-2018, 2018-2019, 2019-2020, 2021-2022). Problema lui Petrescu este că pe plan extern CV-ul lui este pur și simplu modest.
Punctele de minim absolut se numesc Al-Arabi, Jiangsu Suning, Al-Nasr, Guizhou Hengfeng (liga a 2-a chineză!), „vârfurile” o promovare în prima ligă rusească cu Kuban la primul mandat (2010) și o experiență neconvingătoare la Dinamo Moscova. Acesta din urmă, cam singurul club cu ceva nume din palmaresul internațional al celui care pune rezultatul mai presus de orice.
Bagă bani sau scoate?
Dan Petrescu este un foarte competitiv antrenor de România. Unul care consumă din bugetul clubului cu achiziții nu o dată supradimensionate, fanteziste ori pur și simplu inutile. Adversar neîmpăcat al promovării jucătorilor tineri, cvintuplul campion al României este părinte ocrotitor al fotbaliștilor ajunși la senectute.
Ambițios, dar resentimentar, pricinos și superstițios, faimos deja pentru discursurile aiuritoare despre valoarea unor adversari insignifianți, Petrescu scoate ochii celor care îl contestă cu banii pe care îi bagă în buzunarul patronului cu titlurile și relativa performanță internațională.
Se face că uită că o mare parte din datoria uriașă de aproximativ 30 de milioane de euro a CFR-ului îl are fix pe el la origine.
Boala Atletico Madrid
Poți ajunge la performanță cu fotbal generos și spectaculos? Dan Petrescu spune că nu. Etapă după etapă, campionat după campionat. Jurgen Klopp, Pep Guardiola, Thomas Tuchel, Zinedine Zidane, Unai Emery și alții zic că da. Lumea bună a fotbalului spune că da.
O demonstrează etapă după etapă, campionat după campionat. Este diferența dintre ciupeală și viziune. Poți oferi fotbal care să atragă publicul și fotbal care să-l alunge, în contul unor trofee scremute, cel mult cu valoare contabilă. Priviți spre Atletico Madrid!
După ani de orori fotbalistice vândute ca pietre filosofale, epoca Cholo Simeone este pe cale să își dea obștescul sfârșit.
Nu se deranjează
Resentimentar și ursuz, cu o mentalitate de președinte de CAP comunist, Dan Petrescu își vede de organizarea echipei pentru fazele fixe. Nesfiindu-se să anunțe că nu se deranjează să urmărească derby-ul FCSB-Rapid.
Logic. Nici pe el nu îl va deranja cu o ofertă vreun mare club. Totuși, acest personaj putea fi selecționerul naționalei României. Și nu puțini îl regretă.
{{text}}