Eduard Novak (46 de ani), ministrul Sportului, nu consideră o problemă intonarea Imnului Ținutului Secuiesc în cadrul competițiilor sportive din România.
Întrebat la o conferință de presă cum comentează faptul că la unele evenimente sportive din România se intonează Imnul Ținutului Secuiesc, Novak a oferit un răspuns clar:
„Domnul meu, e o regiune (n.r. - Ținutul Secuiesc) unde majoritar se vorbește în limba maghiară, e tradiția noastră, nu deranjăm pe nimeni cu nimic. E foarte normal să se cânte Imnul Ținutului Secuiesc, este respectat și prin Constituție și e tradiția noastră”.
Controverse cu intonarea Imnului Ținutului Secuiesc
A devenit deja o obișnuință ca la competițiile sportive din România în care sunt implicați reprezentanți ai Ținutului Secuiesc să se intoneze poemul scris în anul 1921 de Gyorgy Csanady. Aceste momente au creat și controverse.
- În septembrie, Tanczos Barna, ministrul Mediului, a îngenuncheat alături de jucătorii clubului de hochei Miercurea Ciuc la intonarea Imnului Ținutului Secuiesc. Evenimentul a avut loc la meciul de hochei din Cupa României, câștigată de Sport Club Miercurea Ciuc în fața celor de la Steaua cu 5-0. Pe gheața patinoarului „Vakar Lajos” din Miercurea Ciuc există un obicei ca jucătorii să îngenuncheze în momentul în care suporterii harghiteni intonează imnul Ținutului Secuiesc.
- În mai, tot la hochei, a avut loc un moment scandalos, de această dată la o competiție internațională. Naționala masculină a României, alcătuită în mare parte din hocheiști români de etnie maghiară, au cântat, alături de naționala Ungariei, Imnul Ținutului Secuiesc la Campionatul Mondial din Slovenia!
- Tot în mai, dar la fotbal, după finala Cupei României U19, Csikszereda - Sepsi 1-0, fotbaliștii celor două formații s-au aliniat în fața galeriei, au intonat Imnul Ținutului Secuiesc și au fluturat drapelul regiunii.
Așa-numitul Ținut Secuiesc este un teritoriu format din județele Covasna, Harghita și o parte din județul Mureș, județele cu cele mai mari procentaje de populație de etnie maghiară din România: Harghita (85,2%), Covasna (73,7%), Mureș (38,1%). Etnicii maghiari din Ținutul Secuiesc militează pentru o autonomie sporită față de celelalte provincii, iar autoritățile centrale, de la București, consideră că pretențiile sunt anticonstituționale și nu iau considerare niciun proiect de autonomie teritorială pe baze etnice.
{{text}}