La Doha, în „3-2-1 Qatar Olympic and Sports Museum" fosta mare gimnastă din România, Nadia Comăneci, are un loc special, chiar lângă vitrina celui mai mare baschetbalist al lumii. Muzeul conține doar nume uluitoare din fotbalul și sportul mondial: Muhammad Ali, Pele, Bubka, Carl Lewis, Mark Spitz, Senna, Federer # În muzeu, unul dintre standuri îi e dedicat lui Bruce Lee, pentru influența lui în apariția și dezvoltarea artelor marțiale.
În Qatar, lângă stadionul cu cea mai mare valoare sentimentală dintre cele care găzduiesc jocurile Mondialului, Khalifa Stadium, se află și un Muzeu al Sportului. Clădirea e aproape lipită de arenă și e disponibilă pentru vizite doar în zilele în care nu se dispută acolo partide de la turneul final.
„3-2-1 Qatar Olympic and Sports Museum" reprezintă, practic, o incursiune de neuitat în istoria fotbalului mondial, dar mai ales a sportului din cele mai vechi timpuri și până în prezent.
Nelson Mandela a deschis muzeul de 7 etaje
Clădirea e spectaculoasă, așa cum este, de fapt, 90% din tot ce s-a construit în ultimii 20-25 de ani în Qatar.
Are 7 etaje, iar vizitarea se începe de la etajul cel mai de sus. Intrarea în muzeu se face pe o pistă de atletism cu 3 culoare. Evident că primele sunt pozele cu emirii care conduc țara, tatăl și fiul. Pe pereți, în stânga și în dreapta, câteva citate memorabile ale unor personalități ale lumii, din politică, cultură și sport:
Sportul are puterea să schimbe lumea. Are puterea să inspire. Are puterea să unească oamenii într-un mod în care puține alte lucruri o fac. Le vorbește tinerilor într-o limbă pe care o înțeleg
- Nelson Mandela, fost președinte al Africii de Sud și adversarul nr. 1 al apartheid-ului
Pot să accept eșecul. Toată lumea eșuează la ceva. Dar nu pot să accept să nu încerc
- Michael Jordan, fost baschetbalist american
Fotbalul este baletul maselor
- Dmitri Shostakovich, fost compozitor sovietic
Teleportare în secolul 8 înainte de Hristos
Muzeul e uluitor. Și prin modul în care e creat, și prin ceea ce conține. Au fost achiziționate inclusiv piese pe care le dețineau muzee similare din Londra și Paris. Totul începe cu un etaj dedicat istoriei globale a sportului. Cu 100 de obiecte care spun pe scurt povestea sportului, începând din secolul 8 înainte de Hristos și până în prezent.
Intrarea în această clepsidră a timpului e fantastică. Într-o încăpere ca un balon, pe pereți rulează și se simulează primele concursuri sportive, două trăsuri la care trag doi cai. Sunetul face toți banii, mai ales când un car se răstoarnă.
Urmează o istorie a Campionatelor Mondiale, inclusiv cu o interacțiune directă cu vizitatorii. Aceștia pot participa singuri la o sesiune de quizz-uri despre diverse ediții. Dai răspunsul la întrebare, apoi ți se răspunde cu un video, faza respectivă din timpul meciului, dacă ai știut sau ai greșit.
Ce conține standul Nadiei
Cea mai impunătoare zonă e cea care conține cei mai mari sportivi pe care i-a avut vreodată planeta. E pe 3 niveluri și în ea au fost selectate doar 90 de nume mari: din fotbal, din sporturile de la Jocurile Olimpice, dar și din Formula 1, rugby și altele care nu fac obiectul unei Olimpiade. Și printre aceste VIP-uri se află și Nadia Comăneci. Fiecare fost sportiv are un o vitrină. Lumina generală a muzeului e difuză, tocmai pentru ca standurile să fie mai bine observate.
Chiar când ajungem în dreptul Nadiei, două doamne din Marea Britanie se opresc să studieze ce se găsește în vitrina româncei. Ce e expus?
- o fotografie cu Nadia din timpul concursului care a făcut-o celebră la Montreal 1976;
- pe un manechin există o replică a costumului în care ea a concurat atunci, însă replica nu conține și stema României de la acel moment, așa cum a fost exact ținuta Nadiei;
- un monitor pe care rulează imagini video din timpul exercițiilor realizate de Nadia la JO '76;
- un ecran pe care rulează mesaje de la diverse persoane care vorbesc despre Nadia;
- în limbile arabă și engleză se descrie cum melodia Nadia's Theme, care inițial s-a numit "Visul de bumbac" și care în 1971 a însoțit coloana sonoră a serialului TV „Tânăr și neliniștit", a devenit cu adevărat celebră și a fost asemănată cu Comăneci, după ce, la câteva zile de la nota 10 primită de Nadia la Montreal, evoluția româncei a fost retransmisă în SUA exact pe această melodie. Din acel moment, denumirea ei a devenit Nadia's Theme.
Există în plus un text de descriere a Nadiei:
„Românca Nadia Comăneci a revoluționat gimnastica și a adus sportul în lumina reflectoarelor de pe întregul glob. A fost o gimnastă desăvârșită încă de când era copil, când avea doar 6 ani se antrena și 8 ore pe zi. Ea a fost inițiatoarea unui nou stil de gimnastică, unul care combina perfect riscul cu acrobația. Talentul și munca ei au dat dat un rezultat fantastic la Jocurile Olimpice de la Montreal 1976, unde la doar 14 ani a uimit, realmente, lumea. Exercițiile sale au fost atât de grațioase și de bine interpretate tehnic încât arbitrii i-au acordat primul 10 din istoria competițiilor olimpice".
Trebuie să găsești propria destinație și cel mai bun traseu pentru a ajunge acolo, pentru că nimeni altcineva nu știe acest drum
- Nadia Comăneci, citat în vitrina muzeului din Qatar
„Nu te ruga pentru o viață ușoară..."
De standul Nadiei s-a apropiat și un suporter ecuadorian. Citește descrierea, se uită puțin la filmul care rulează, apoi face o fotografie. O amintire pentrul el și pentru restul lumii, cu o româncă atât de celebră încât până și Michael Jordan o „privește" nonstop în muzeul din Doha. Pentru că cel mai mare baschetbalist al lumii e amplasat fix vizavi de Nadia. Exact lângă Nadia e o altă gimnastă colosală: sovietica Larisa Latynina, de 9 ori medaliată cu aur la 3 ediții ale Jocurilor Olimpice în anii '50 și '60.
Culoarele celor 3 niveluri te poartă într-o călătorie în timp printre tot ce a avut mai valoros sportul mondial: Muhammad Ali, Serghei Bubka, Tom Brady, Senna și Schumacher, Lomu, Mark Spitz, Carl Lewis, Jesse Owens, Federer, Steffi Graf. Inclusiv Bruce Lee are un loc. „Pentru implicarea, dezvoltarea și promovarea la cel mai înalt nivel a artelor marțiale", sună descrierea lui Bruce Lee, alături de un citat al său: "Nu te ruga pentru o viață ușoară, roagă-te să ai putere pentru a trece peste orice dificultate a vieții!".
Partea de final a muzeului conține o zonă și despre sportul din Qatar, inclusiv copiile în miniatură ale celor 8 stadioane de la Cupa Mondială. Iar ieșirea are o fotografie imensă, cu Pele jucând într-un meci la Doha, în anii '70, la prima Cupă a Golfului Arabiei.
Un etaj e dedicat jocurilor virtuale
Nu toată clădirea e dedicată exclusiv sportivilor. Există și un întreg etaj în care vizitatorii au la dispoziție săli de jocuri electronice. Cel mai spectaculos și aglomerat stand de aici e cel cu jocurile virtuale.
Are sigla clubului de fotbal PSG, deținut de statul qatarez, și una dintre pozițiile de joc virtual presupune vizitarea Parisului de deasupra orașului. Experiența e grozavă, pe parcursul celor 6-7 minute chiar ai impresia că te afli într-un planor peste Parc des Princes, Roland Garros, Turnul Eiffel și fluviul Sena! În față există chiar și un ventilator, pentru ca senzația de vânt să fie cât mai reală. Nu se percepe taxă suplimentară pentru acest joc, dar după ce cobori de pe aparatul respectiv, senzația trăită nu e dintre cele mai plăcute, fiindcă timp de câteva minute bune te simți amețit.
Oricine poate fi moderator la beIN Sports
Lângă intrarea în muzeu există și simularea unui studio al televiziunii beIN Sports, cea care inițial s-a numit Al Jazeera și care e deținută de statul qatarez.
E una dintre cele mai bogate televiziuni din lume, iar în studioul amenajat la muzeu, vizitatorii se pot așeza pe scaunul de moderator TV (foto), se uită în cameră și rostesc câteva lucruri. Există chiar și o regie, în care se înregistrează mesajul, iar la plecare primești filmulețul, pentru a-l avea ca amintire.
33 de medaliia câștigat Comăneci la competiții de mare anvergură, dintre care 23 sunt de aur; a triumfat de 5 ori la Jocurile Olimpice
100 de riali qatarezicostă intrarea la Muzeul Sportului mondial din Doha, ceea ce înseamnă în jur de 130 lei
{{text}}