Mircea Sandu are un mesaj pentru președintele FIFA, Gianni Infantino. Fostul șef de la FRF susține că scandalurile de corupție de la vârful fotbalului sunt greșeli individuale, nu boli ale sistemului. Dar recunoaște că în timp se formează caste care își urmează necondiționat liderii.
Președinte al Federației Române de Fotbal timp de 24 de ani, între 1990 și 2014, Mircea Sandu a fost din 2007 și membru al Comitetului Executiv al UEFA, forul conducător al fotbalului european. Aflat timp de două decenii și jumătate în sferele puterii de la Nyon și de la Zurich, Mircea Sandu i-a cunoscut și a colaborat direct cu personajele care astăzi fac obiectul scandalurilor de corupție de la vârful FIFA: Sepp Blatter, Michel Platini, Gianni Infantino.
Ce gândește „Nașul” despre acești oameni, câtă vină le atribuie în toată povestea?
Interviu cu Mircea Sandu: „Dacă nu mai vrei să schiezi în Elveția și vrei să înoți în Qatar, fă-o după ce nu mai candidezi!”
- Domnule Mircea Sandu, face vâlvă în ultima vreme un serial de 4 episoade pe Netflix, „FIFA uncovered” (n. red FIFA descoperită, în traducere literală). Nu întâmplător cred, filmul a fost lansat exact înainte de începerea contrariatului Mondial din Qatar. Nu știu dacă l-ați văzut. Filmul, adică.
- Nu am apucat încă.
- Sunt adunate acolo anchete jurnalistice, dezvăluiri și mărturii ale unor personaje-cheie, inclusiv oameni din sistem care vorbesc cu toții despre sistemul de tip mafiot care guvernează organizația mondială a fotbalului
- Tot ce știu, știu din presă, ca și voi. La UEFA eram într-adevăr în Comitetul Executiv, forul decizional, făceam parte din mai multe comisii. La FIFA însă nu eram decât într-o comisie prea puțin importantă.
Ursuleții din care cădeau dolarii
- Am înțeles, dar ca membru marcant al UEFA erați la curent cu ce se întâmpla în stratosfera fotbalului mondial. Aveați alte contacte, alte informații decât noi.
- Noi, la UEFA, aprobam competițiile care țineau de Europa - Campionatul European, masculin, feminin, de tineret. Dar e adevărat că și noi, la UEFA, am avut la un moment dat o problemă. Nu știu dacă mai ții minte. Când am acordat Poloniei și Ucrainei dreptul de a organiza Euro 2012.
- S-a vorbit și atunci despre corupție.
- Da, a sărit cineva că am fost corupți, că se dădeau bani în niște ursuleți de plus. Chiar eram parodiat foarte tare de voi în presă cum mă plimbam cu ursulețul după mine și cădeau dolarii sau nu mai știu ce.
- Nu ați uitat...
- Ei, asta e, trebuie să le mai și înghiți. Așa-i viața, nu ai ce să faci.
Coloși, chiar mastodonți!!
- Haideți totuși să vorbim despre personajele de la vârful FIFA. Havelange, Blatter, acum Infantino.
- Am lucrat cu niște coloși. Sincer, niște coloși. Havelange, Blatter, Johansson. Suedezul Johansson, fostul președinte UEFA, a fost extraordinar. Oamenii ăștia trei, pe urmă a venit și Platini, care a promovat niște idei revoluționare, au dat o altă anvergură fotbalului. Industriei fotbalului.
- Bun, totuși coloșii ăștia au fost acuzați cu probe de corupție. De trafic de influență.
- Îți repet, erau niște coloși, niște mastodonți ai fotbalului. Dacă a fost și altceva, nu știu. Dar uite că Blatter și Platini au fost exonerați de acuzații, problemele acelea pentru care au fost împiedicați să mai candideze. Culmea, ei au înființat comisia de integritate și tocmai ăia le-au dat în cap.
- Din film reiese tocmai invers, că fiind oameni din interiorul organizației au încercat să mușamalizeze. Probabil că fără intervenția FBI, care a luat urma banilor și a operat și arestări, nu s-ar fi întâmplat nimic.
- Nu știu, posibil. Dar vrei să îi comparăm cu băieții ăștia deștepți ai noștri care sunt cu petrolul, cu energia, în general, și legăturile lor cu paradisurile fiscale! Ăștia râd de noi.
Niște oameni bine puși la punct
- Sugerați că dimensiunea corupției în cazul acesta ar fi mult mai mare. Bun, dar asta nu îi face mai puțin vinovați pe Havelange, Blatter, Platini.
- Vorbim de Blatter, Platini, Havelange și Johansson, sau neamțul Aigner, secretarul general, fostul președinte al federației germane. Toți erau niște oameni foarte bine puși la punct.
- Nu le-a contestat nimeni calitățile de abili conducători, dar vorbim despre altceva. Platini a primit 2 milioane de franci elvețieni de la Blatter pentru servicii de consiliere la distanță de 8 ani după ce se presupunea că le-ar fi efectuat. Nu vi se pare cel puțin bătător la ochi?
- Poate că au avut și scăpări din astea, nu am de unde să știu. Apropo de Platini, participam la centenarul lui Real Madrid, cred că era în 2002. Eram cu Michel la o țigară și zice: „Știi că mi-a propus Blatter să mă duc consilierul lui? Cred că o să accept”. Acum eu nu știu detaliile contractuale, necontractuale, promisiunile și așa mai departe.
- Până la ce nivel credeți că sunt coruptibili oamenii? Fiindcă vorbim despre niște persoane bogate, nu despre niște săraci vulnerabili.
- Mi se pare și pentru ei ciudat, ei care aveau salarii de 5-6 milioane, că s-ar fi pretat să facă alte lucruri. În orice caz, au ajutat foarte mult fotbalul, asociațiile naționale prin proiecte, programe. Și chiar dacă mă tot plimbă ăștia prin tribunal, pot să spun că datorită lor avem Mogoșoaia, Buftea, Casa Fotbalului.
„FRF nu a primit niciun ban de la Stat pe vremea mea”
- Există acte pentru toți banii care veneau de la FIFA și de la UEFA? Că în film apar multe cazuri în care banii oferiți conducătorilor de federații naționale erau mită mascată sub titulatura „pentru dezvoltarea fotbalului”.
- Veneau bani pentru proiecte de dezvoltare și de la UEFA și de la FIFA. Banii erau primiți pe situațiile lucrărilor, cu documente întocmite de inginerii de investiții, diriginții de șantier, serviciul de contabilitate, serviciul internațional. Cam ăsta era circuitul. Verificau, făceau inspecții.
- Au fost fiscalizate toate aceste surse de venituri?
- În programele pe care le aveam, Goal de la FIFA, Hattrick de la UEFA, în baza situațiilor de lucrări se trimiteau facturile, după care ei dădeau banii la Federație, iar aceasta efectua plățile către cei care executau lucrările. Toți banii pe care i-am încasat de la FIFA și de la UEFA au fost fiscalizați și aveam documente pentru asta.
- Cât a costat Casa Fotbalului?
- Vreo 2 milioane și jumătate de dolari în total. Noi, Federația, am pus vreo 200.000, iar terenul, ceva în jurul a 2.500 de metri pătrați, a fost dat printr-o hotărâre de guvern. Crin Antonescu, ministrul Sportului la vremea aceea, ne-a ajutat, noi am făcut demersurile legale.
- De alt ajutor de la Statul Român nu ați mai beneficiat?
- Cât am fost președinte FRF statul nu a făcut decât să încaseze bani de la Federație, n-am primit un leu. N-am cerut, n-am primit. Am plătit impozite, taxe, pensii, am plătit multe milioane de euro. Corect, asta e legea, o respecți.
O scurtă pierdere de memorie
- Pe cine ați susținut la președinția FIFA în '98, atunci când Havelange anunțase că se retrage și candidau Blatter și Johansson? S-a vorbit de trădare atunci, că Johansson se baza că va fi votat de toate federațiile europene.
- Nu mai știu sigur.
- Nu se poate!
- Cred că pe Blatter, dar nu mai știu sigur. Sepp bătea tam-tam că Lennart se mișcă mai greu, că vrea ușor-ușor să se extragă din peisaj, nici nu știu, nu cumva Lennart a candidat pentru că l-a obligat cineva? E ca în politică, dar cu deosebirea că la fotbal unii oameni se mai țin și de promisiuni. Bine, nu-i cazul prietenului vostru de la Federație.
Prietenul de la Federație
- Prietenul nostru se presupune că ar fi Burleanu. Știți că nu este așa, dar nu asta era discuția.
- Așa cum a ajuns acolo, așa se și menține, prin minciună. Să vii în 2014 și să spui maximum 2 mandate, iar după un an de zile să schimbi programul și statutul? Ce mai e de spus?
- Dar nu puteți contesta că nu au încercat să reformeze anumite zone ale fotbalului. Mai ales de la baza fotbalului.
- Mă, când faci centre de excelență știu cum e, am făcut și eu, o dată cu Guda și o dată cu Burchel, au fost două găuri, nu a ieșit nimic. Știi de ce? Pentru că procesul de pregătire și creștere este cel de pe timpul meu, de acum mai bine de 40 de ani.
- Păi, acum comparați cu Franța am impresia, că locuiți mult și acolo.
- M-am dus cu nepotul meu de 4 ani și jumătate aici, la Monaco, la 4 ani jumate, undeva la Turbi, o bază de pregătire extraordinară. Terenuri sintetice, 4 grupe de copii, fiecare cu antrenorul ei, fiecare copil cu mingea lui, cu conurile lui, măi frate, cu echipamentul lui, vorbim despre altceva.
- Sunteți impresionat.
- În timpul săptămânii au turnee de câte 5 ore pe zi, nu mai spun că la școală în program au înot, au școala altfel și îi duc la grădini botanice, la zoo, la muzee. Ce să mai, altă lume.
„Infantino nu s-ar da pe mâna ălora”
- Ce ziceți de Gianni Infantino, președintele FIFA, care s-a mutat cu familie cu tot în Qatar? Ce mesaj vi se pare că transmite în plin scandal?
- Dom’le, Gianni este un tip foarte inteligent, are studii de drept, e vorbitor de foarte multe limbi.
- Sunt convins că e poliglot și inteligent, dar asta nu îl face mai cinstit.
- Infantino este un tip foarte perspicace și rapid în reacții. Mă mir și eu, mi se pare ciudat. Putea să se mute la anul sau peste doi ani, când nu mai candidează. Dar, pe de altă parte, nu pot să cred că s-ar pune la mâna ălora, să îi dea ăia o vilă de 7 milioane, când el atât are salariul pe an, dă-o încolo de treabă! Sigur că dă de bănuit, fără doar și poate, după toată tevatura care a fost, eviți.
- Deci nu vi se pare nici dumneavoastră foarte în regulă.
- Ciudat, repet, dacă nu mai vrea să facă schi în Elveția și dorește să facă înot în Qatar, după mandat nicio problemă.
Teoria castelor în fotbal
- Putem trage o concluzie la discuția noastră despre corupția la vârf din fotbal?
- Dacă sunt greșeli, sunt greșeli individuale și fiecare răspunde, nu sunt greșeli de sistem. Să îți mai spun ceva. La congresele FIFA, Blatter începea în engleză și termina în japoneză, te plimba prin toată lumea, prin spaniolă, portugheză, italiană.
- Da, iar la un moment dat visa să pacifice Israelul și Palestina cu un meci amical și să câștige Nobelul pentru pace.
- Da, cred că avea și astfel de gânduri. Într-un anumit sens era cel mai puternic om al planetei, coordona sau, dacă vrei, conducea 208 țări. Nici Papa de la Roma nu are în portofoliu atâtea țări. Știi care cred că este, de fapt, concluzia la discuția noastră?
- Care?
- În timp, se formează o castă. Uită-te și la Comitetul Executiv de acum de la Federație, valabil și la cel din timpul meu. E o castă care se formează acolo, la vârf, și se duc toți după cap, după șef.
{{text}}