Ediția de astăzi a proiectului GSP „Dezbaterea Zilei” are ca subiect principal câștigarea Campionatului Mondial de către Argentina. Naționala lui Messi a trecut în finală de Franța, 3-3 după prelungiri, 4-2 la loviturile de departajare, dar n-a scăpat de contestatari.
„Argentina este noua campioană mondială, Messi e noul D1OS, dar fericirea argentinienilor se împletește cu controversele, pentru că sunt multe, foarte multe voci care contestă victoria sud-americanilor. Principalul cap de acuzare, ca să-l numim așa, ar fi un sprijin generalizat pro-Argentina, o pârtie făcută de FIFA și de arbitri pentru ca Messi și naționala lui să ia trofeul suprem.
Iar argumentele sunt penalty-urile date Argentinei pe traseul spre titlu. Haideți să plonjăm în această dezbatere și să discutăm azi direct: A fost Argentina împinsă către titlul de campioană mondială?
Înainte de a intra în pâine, să amintim cuvintele cheie ale emisiunii - «argumente» / «dialog» / «respect», pentru că obiectivul dezbaterii este să învățăm să ascultăm părerile contrare și să le combatem fără să ne încăierăm”, este introducerea făcută de moderatorul dezbaterii, redactorul-șef al Gazetei, Cătălin Țepelin.
VIDEO » Dezbaterea Zilei: A meritat Argentina să câștige Campionatul Mondial?
Remus Răureanu: „Argentina a câștigat pe merit. Cine și de ce să fi aranjat totul?”
- „Eu zic că Argentina e pe merit campioană. Sigur că circulă pe internet tot felul de teorii despre conspirații. Una dintre ele face referire la faptul că acest turneu final s-a ținut în Qatar, Messi joacă la PSG, unde statul Qatar e patron, așa că totul ar fi fost așternut pentru Messi.
- Argentina a fost o echipă mare și la edițiile trecute și erau destui oameni interesați ca ea să câștige și totuși nu a câștigat. Nu ne putem gândi doar că arbitrii și niște aranjamente ale FIFA i-ar fi făcut pe argentinieni campioni mondiali acum, pentru că interesul ca ei să câștige exista și înainte.
- Putem găsi elemente care să ne facă să ne gândim că Argentina a fost protejată un pic, dacă nu chiar favorizată, dar de un astfel de tratament au parte toate echipele mari, și naționalele, și cluburile. Mereu vom găsi dovezi că PSG e ajutată în Franța, că Juventus e ajutată în Italia, că Bayern e favorizată în Germania.
- În cazul Argentinei nu putem găsi dovezi incontestabile ale unui sprijin de care ar fi beneficiat echipa. Nici nu cred că ar fi putut fi Argentina preferata tuturor într-un asemenea hal încât să o conducă spre trofeu. Argentina nu mai câștigase de multă vreme titlul mondial, într-adevăr, dar nici Anglia nu mai câștigase de foarte, foarte multă vreme. Erau destule motive să fie și englezii ajutați.
- Argentina a câștigat pe merit, paradoxal, pentru că a avut cel mai slab lot din 1986 încoace, sunt campioni mondiali un mijlocaș de la Brighton și un atacant de rezervă de la City. În trecut, Simeone, Ortega, Aymar n-ar fi jucat la Brighton niciodată.
- Argentina a reușit cu un selecționer fără nume mare, Scaloni, un om care a izbutit să-i adune, să-i transforme într-o bandă foarte agresivă și foarte muncitoare, i s-au supus toți lui Messi, cum n-a fost cazul la Portugalia. Lui Cristiano nu i s-au supus toți, antrenorul sigur nu, cred că și câțiva dintre jucători. A fost și o scenă în vestiarul Portugaliei, înainte de Mondial, cu Bruno Fernandes care nu-l salută, nu-i răspunde lui Cristiano. La Argentina, nu a fost cazul, au alergat toți pentru Messi, și Messi a alergat pentru ei. Antrenorul a căutat să creeze întotdeauna un plan pentru Messi, cu 9 oameni care să alerge și să accepte influența lui Messi doar în momentul în care Leo avea mingea.
- Poate suna tâmpit comparația pe care o fac, dar a semănat, într-un fel, cu modelul de la Astra, cu ce a făcut Șumudică. A înțeles că era obligat să aleagă 8 jucători care trebuiau să se sacrifice pentru Budescu și Alibec, iar ei acceptau, câștigau bani, puncte, trofee, datorită celor doi. Acum, la fel, argentinienii au acceptat să se sacrifice pentru Messi, convinși că vor câștiga datorită lui, sau și datorită lui.
- Nu găsesc un motiv pentru ca cineva să fi pus totul la punct - arbitraj, program, vreme - numai ca Argentina să câștige, în detrimentul altor țări, unele chiar mai influente decât Argentina”
Tot timpul au fost greșeli de arbitraj, dar procentajul de greșeli de la acest turneu final n-a influențat ierarhia finală. Mi se pare că Argentina a meritat să câștige, a avut vreo 75 de minute în finală în care și-a anesteziat adversarul. S-au făcut greșeli, unele s-au văzut, altele nu, dar, repet, greșelile nu cred că au influențat ierarhia. Pe teren s-a jucat, iar Argentina a fost campioană mondială
Aurel Țicleanu, vicepreședintele Comisiei Tehnice de la FRF
Dan Udrea: „A fost favorizată, dar Argentina nu e campioană mondială datorită arbitrilor”
- „Evident că e greu să spui că Argentina a fost purtată pe umeri de arbitri. Una e să beneficiezi la un moment dat de o eroare și cu totul altceva e să te poarte arbitrajul spre trofeu. De când există VAR, nu mai stă în picioare chestiunea asta. Dacă e un penalty evident, chiar dacă nu vrei să-l dai, trebuie să-l dai.
- Putem discuta însă de anumite momente. Ar fi suficient chiar și un moment, e suficientă o fază într-un meci extrem de echilibrat, cum a fost Argentina - Franța sau Argentina - Olanda, în care arbitrul te favorizează și, practic, ești avantajat.
- Am identificat unele momente. În primul rând, că primești în 5 din 7 meciuri penalty ridică un semn de întrebare. Evident că vor veni fanii Argentinei și vor spune: «Păi da, dar dacă toate au fost?». Întrebarea e: au fost toate? Adică vi s-au părut clare toate? Dacă sunt faze în care 3 spun că nu e, 7 spun că e, un arbitru, indiferent ce dă, e acoperit de regulament, iar VAR-ul nu poate interveni. De fiecare dată la astfel de faze, Argentina a primit penalty. Din aceste 5, cred că 3 au fost discutabile.
- La penaltyul din meciul cu Croația, am auzit voci ale unor foști internaționali mari de tot, despre care nu poți să spui că nu se pricep la fotbal sau că sunt subiectivi, mă refer la Gary Neville, Roy Keane. Au spus cu subiect și predicat că n-a fost penalty. Nu înseamnă că n-a fost penalty. Spun că au existat și păreri de genul ăsta, din partea unor oameni avizați.
- Primul penalty dictat ieri vi s-a părut în afara oricărui dubiu? Și vorbim de o finală, decizie la 0-0. Există un contact între Dembele și Di Maria, dar când Di Maria e deja în cădere. Nu-mi dau seama dacă îl atinge sau nu înainte. Pare că-l atinge, dar nu mi se pare cel mai clar penalty. Iar într-o finală, dacă nu e cel mai clar penalty, nu-l dai, așa văd eu lucrurile.
- Apoi, ce s-a întâmplat în meciul cu Olanda... acolo lucrurile au arătat că Argentina a fost favorizată. E o fază în repriza secundă în care un jucător argentinian primește un cartonaș galben pentru un henț comis intenționat pe la 35 de metri. Clar galben! După 10 minute, este fix aceeași fază, cu 7 metri mai spre centrul terenului, cu Messi, care nu primește galben. Nu merg pe teoria că dacă ar fi luat acolo galben, ar fi fost eliminat în final, când a luat încă un cartonaș, că poate nu-l mai lua. Dar ca principiu. Îl judeci diferit pe Messi. A luat galben pe final, apoi, la finalul partidei, face niște gesturi provocatoare în direcția lui Van Gaal, în direcția întregii bănci a Olandei. Ar fi putut să ia galben și rata astfel semifinala? Merg la extrem, dar poți primi galben după ce se termină un meci. Nu mai spun că Messi se duce după la flash-interviu și îl face prost pe Weghorst. Se poate interveni.
- Toate aceste lucruri pot să-i confirme pe cei care susțin că Argentina a fost favorizată. Nu m-am referit la meciul cu Polonia, pentru că acolo a fost diferență mare, s-a jucat doar în careul Poloniei și, indiferent, cu penalty sau fără penaltyul ratat de Messi, tot aia era... În meciuri echilibrate însă, chiar și un cartonaș galben poate conta, pentru că îți înfrânge niște porniri pe care tu le ai știind că nu ai galben.
- Totuși, cred că nu putem spune că Argentina a fost făcută campioană mondială de arbitri, deoarece există VAR. Nu mai putem avea momente precum golul marcat cu mâna de Maradona în 1986.
- Probabil orice națională care câștigă un turneu final are parte de o anumită doză de sprijin la un moment dat. Echipele mari, de exemplu, sunt favorizate, întrucât arbitrii au de judecat 50 de faze în careul advers și doar 5 în propriul careu. Automat că din 50 de faze, te poți păcăli o dată, de două ori”
Argentina, din punctul meu de vedere, e campioană mondială meritorie. A avut spirit de echipă, a avut ambiție, l-a avut pe Messi într-o formă fantastică, un lider adevărat. În jurul lui Messi s-a creat o echipă. Chiar dacă a început slab, cu o înfrângere împotriva Arabiei Saudite, Argentina a fost o altă echipă după acel meci. Mă bucur că Argentina câștigă acest Mondial. Paradoxal, eu am susținut Franța de la început, pentru că am jucat câțiva ani acolo, dar ieri, pentru Messi, am ținut cu Argentina și mă bucur că echipa a avut reacție până la sfârșit. Această comparație, Messi-Maradona, a ajuns pe picior de egalitate la nivel de națională
Florin Bratu
Concluziile lui Cătălin Țepelin: „Argentina a fost campioană în luptă dreaptă”
- „Eu resping categoric varianta unui complot pro-Argentina, n-am găsit argumente de necombătut în direcția asta și mi se pare nedrept pentru o campioană cu atâtea virtuți să fie hulită pentru niște avantaje mai degrabă închipuite decât reale.
- E drept că sport fără controverse nu există, cu atât mai mult într-o întrecere de acest nivel, unde pasiunile depășesc deseori rațiunea. Și că uneori e mai ușor să-ți explici eșecul dând vina pe altul, așa cum fac acum Brazilia, Portugalia, Olanda sau Franța.
- Dar eu zic că nici măcar una dintre echipele eliminate de Argentina în drumul spre finală nu poate reclama, cu argumente veridice, că a fost mai bună și că a pierdut pe hoție. Australia a pierdut fără drept de apel, Olanda a jucat foarte slab și nu se poate scuza printr-un cartonaș galben nedat lui Messi, Croația efectiv n-a existat, Franța a primit și ea un penalty identic cu cel al Argentinei, ca să nu uităm despre penaltyul super-clar nedat marocanilor în semifinală.
- Una peste alta, Argentina a fost campioană în luptă dreaptă, cu cel mai bun fotbal și cu cea mai sufletistă echipă. Asta a contat, cu mult înaintea unor mini-erori inerente, întâlnite și în meciurile celorolalte echipe cu pretenții”
Dezbaterea nu se termină în studioul GSP, ea continuă aici, cu comentariile voastre. Nu uitați cuvintele cheie într-o dezbatere: argumente, dialog, respect pentru opinia celuilalt. Așadar, încordați-vă argumentele și intrați în dezbaterea zilei pe GSP.ro!
{{text}}