Carlos Maria Vallarino, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Argentinei în România, descrie cum a trăit istorica victorie a naționalei „albiceleste” din finala Campionatului Mondial, într-un dialog relaxat, non-protocolar, purtat cu Gazeta Sporturilor la sediul din „Ion Câmpineanu”, aproape de kilometrul 0 al Bucureștiului.
Bărbatul chic, mucalit, între două vârste, își face apariția în încăpere la ora stabilită și nu-ți ia prea mult să realizezi că fața îi radiază de bucurie. Efectele finalei încă se simt.
Señor Vallarino ne invită în biroul încăpător de la etajul trei, decorat în toate colțurile cu însemne argentiniene, printre care un uriaș drapel cu soare în centru și benzi orizontale, stegulețe de diverse dimensiuni, dar și un mic tablou cu președintele Alberto Fernández.
Trecem repede de formalități, iar diplomatul abia dacă-și mai poate masca entuziasmul „Sunt născut în '78, atunci am luat prima Cupă Mondială. A doua a venit când aveam opt ani, a trebuit să aștept până la 44 pentru a treia”, și-a început el relatarea. Apoi, povestește cum a trăit marea finală cu Franța alături de comunitatea argentiniană din România și ce a simțit în momentul în care Mbappe a „dărâmat” în doar două minute tot ceea ce clădise Argentina aproape un meci întreg.
Carlos Maria Vallarino, despre detaliul care a purtat Argentina spre trofeu: „Știm să suferim”
„Cred că a fost cea mai tensionată finală de Mondial din istorie. Emoțiile pe care le-am trăit în timpul meciului au fost incredibile. O bună parte din meci am trăit cu senzația că Argentina e Campioană Mondială. Am știut, însă, să suferim, am fost prudenți, nu ne-am bucurat prematur.
Au fost emoții contradictorii. Am refuzat să ne bucurăm, deși emoția era acolo. S-a ajuns în final la lovituri de departajare și simțeam cum în fiecare dintre noi există o mare speranță, erau 36 de ani de la ultimul triumf.
Și noi, și francezii, luptam pentru cea de-a treia Cupă Mondială, știam că întâlnim campioana în exercițiu, o echipă foarte bună. Emoții au existat, la fel ca-n meciul cu Olanda, până în ultima secundă. A fost o oarecare liniște, dar știam că vom suferi”, a povestit destins oficialul argentinian.
Pasiune, dincolo de diplomație: „Anxietatea și suferința din timpul meciului au fost dramatice”
Mare pasionat de fotbal, Carlos Maria Vallarino recunoaște că a fost copleșit de „thriller-ul” din ultimele minute:
„A fost teribil să fim egalați. Toată comunitatea argentiniană a văzut meciul la Palatul Bragadiru, alături de prieteni din corpul diplomatic, de la ambasadă și chiar și de români. Am fost peste 100 de persoane, a fost foarte emoționant.
Când Mbappe a înscris cele două goluri, a fost dramatic. Am avut acel avantaj, dar am fost egalați în mod neașteptat. Au fost niște momente tensionate, de care nu vreau să îmi mai aduc aminte. Anxietatea și suferința trăite în timpul meciului, după golurile lui Mbappe, au fost dramatice.
„Trebuie întâi să știi să suferi, apoi să iubești și după să te bucuri”
Charismaticul oficial vorbește despre cântecul patriotic din care argentinienii își trag „seva”, iar în final îi dă creditul meritat lui Leo Messi, pe care-l numește „celălalt zeu al Argentinei, după Maradona”.
„Chiar avem o melodie faimoasă în Argentina: „Trebuie întâi să știi să suferi, apoi să iubești și după să te bucuri”. Cunoscând aceste versuri, noi, argentinienii, am știut să suferim.
Am suferit, dar bucuria a fost inimaginabilă, după 36 de ani de așteptare! Bucuria a fost incredibilă. Ne-am bucurat atât de tare încât tot ce s-a întâmplat rău în timpul meciului a fost dat uitării.
E Mondialul lui Messi! Este încoronarea unei cariere imense. Argentina a dat mereu jucători mari, iar acum trăim momentul lui Messi. L-am avut pe Maradona, un zeu, iar acum avem încă unul. Messi este încă un zeu pe care-l are această țară. A câștigat ceva ce merita să aibă deja. Toată echipa a fost extraordinară, au jucat într-o manieră incredibilă. Clar, Messi merită asta!”.
{{text}}