În rândul adolescenților este un „must” să fii în trend și să arăți bine. Adoptarea unui stil de viață sănătos (alimentație echilibrată, respectarea orelor de odihnă, sport, mișcare etc) de cât mai mulți adolescenți le va asigura nu doar un aspect fizic plăcut, ci și realizări și performanțe care îi vor ajuta ulterior în viață, pentru a se dezvolta fizic, personal și social, dar și să depășească eventuale probleme care țin de integrarea în societate. Pe lângă antrenarea corpului și a minții, sportul ajută adolescenții să se cunoască, să-și înţeleagă mai bine personalitatea, să se maturizeze.
Însă, fie că unii tineri vor ajunge să practice sau nu un sport, pasiunea pentru sport, accesul facil la informații și tehnologie, multitudinea de reclame din online, TV, outdoor și grupurile din care, inevitabil, vor face parte îi pot pune în contact și cu altfel de tentații, cum ar fi divertismentul dedicat adulților. Spre exemplu, în perioada desfășurării marilor competiții sportive, cum a fost Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar care tocmai s-a încheiat, printre pasionații de sport sau microbiști se poate dezvolta și o latură a pariorului, care, negestionată corespunzător, poate deveni dăunătoare.
Aici intervine rolul educației, dar și implicarea specialiștilor, a organizațiilor de profil și a statului în proiecte destinate prevenției față de orice formă de derapaj, în general. Este important de știut că indiferent dacă unii pariază doar pentru un singur eveniment, ocazional, sau alții sunt pariori profesioniști, pariurile și jocurile de noroc în general sunt și trebuie să rămână doar un mijloc de distracție. Atunci când controlul este depășit, apare jocul problematic sau dependența, asociat cu stări emoționale negative. Iar consecințele sunt pierderi financiare importante sau probleme în familie.
Dr. Cristian Andrei: „Asociați-vă în grupuri alături de care puteți face ceva bun pentru comunitate!”
Asociația Joc Responsabil (AJR) a conștientizat efectele negative ale jucatului excesiv și, pe lângă programele de combatere a adicției de jocuri de noroc pe care le derulează, consideră că trebuie pus un foarte mare accent pe educația populației. Astfel că, pentru început, s-a îndreptat către adolescenți și tineri aflați la începutul vieții de adult cu o serie de proiecte educative și de conștientizare.
Recent, AJR a derulat două proiecte educative speciale pe care le dorește a fi replicate și anul viitor, la nivel național, în cât mai multe colegii, licee și facultăți din țară. Primul proiect, intitulat „Dreptul la asociere”, a fost dedicat elevilor din unitățile de învățământ din Sectorul 2 al Capitalei, din clasele a VII-a până într-a XII-a, cu scopul de a-i încuraja să se asocieze în grupuri, de a-i mobiliza pentru schimbări pozitive în societate, de a participa la activități civice și, în fond, de a-i stimula să-și apere drepturile și libertăţile fundamentale. „Tinerii din această generație sunt extrem de dotați și capabili să facă ceva util pentru viața lor și pentru societate. Pot face o mulțime de lucruri interesante împreună. Îndemnul meu pentru copii și adolescenți este să se adune, să vorbească, să pună la cale planuri și idei și să se lupte pentru acestea”, susține Dr. Cristian Andrei, neuropsihiatru pentru copii și adolescenți.
Cel de-al doilea proiect educativ a fost dedicat studenților participanți la Balul Studenților Craioveni, desfășurat pe scena Sălii Polivalente din Craiova, acolo unde psihologul Asociației Joc Responsabil, Simona Popescu, le-a transmis un îndemn la distracție responsabilă și la moderație în toate situațiile care pot deveni o problemă (ex: consum de alcool, substanțe, jocuri de noroc, gaming, Internet, shopping, zahăr, mâncare etc): „Puteți face orice atât timp cât sunteți responsabili. Deciziile bune sunt ca niste semințe, dacă le sădim corect, în timp, ne vor produce fericire pe termen lung. Distrați-vă, dar cu responsabilitate! Este o diferență mică între distracție și distructie”.
Aceste proiecte sunt dovada implicării industriei jocurilor de noroc din România în procesul de educație și prevenție față de practicarea în exces a jocurilor de noroc și, totodată, dovada de maturitate și de responsabilitate a operatorilor de gambling. În jurul industriei de jocuri de noroc din România s-au creat mai multe mituri negative, exacerbate în ultima perioadă și de intensificarea publicității din acest domeniu, însă aceste mituri pot fi schimbate prin implicarea industriei în comunitate, prin programe educative, menite să contribuie la dezvoltarea sănătoasă a noilor generații. Nu există nicio dovadă care să ateste că interzicerea jocurilor de noroc ar funcționa în cazul soluționării problematicii dependenței de jocuri, însă ce este sigur este că numai educarea și conștientizarea publicului în legătură cu jocurile de noroc, o reglementare transparentă a acestui domeniu și în zona de promovare și marketing, astfel încât efectele negative ale acesteia să fie moderate la un nivel minim, vor putea așeza lucrurile pe o cale corectă și vor avea efectul dorit în ceea ce privește limitarea dependenței de jocurile de noroc.
„Asociația Joc Responsabil face pași concreți în dezideratul său de a transmite acest tip de mesaje la cât mai mulți adolescenți. Vrem să se știe că jocurile de noroc nu pot fi niciodată mai mult decât o metodă de divertisment. Derulăm, prin programul Antrenat de Majorat, proiecte educative privind adoptarea unei atitudini responsabile față de jocurile de noroc, față de tentațiile divertismentului adresat adulților, încercăm să le explicăm modul corect în care trebuie să se poziționeze în raport cu valoarea și câștigarea banilor și care sunt riscurile implicării în activități care nu corespund nivelului lor de dezvoltare psiho-socială” - Ovidiu Iosif, director executiv Asociația Joc Responsabil.
{{text}}