Echipele din prima ligă pornesc pregătirea pentru partea a doua a sezonului, o perioadă în care devin tot mai importanți preparatorii fizici și aparatele pe care le folosesc ei. Catapult, sistemul pe care îl au cluburile bogate, cere zeci de mii de euro anual pentru soft.
Vacanța a fost scurtă pentru fotbaliști, acum urmează o perioadă în care toți antrenorii și toți jucătorii par buni. Echipele se antrenează, jucătorii muncesc la maximum și tehnologia modernă le confirmă efortul pe care-l fac în țările calde.
Cele mai multe formații au ales să meargă în Antalya, unde temperaturile sunt mai mari decât sunt cele din București, terenurile sunt bune și există și adversare pentru meciuri amicale.
Un miliard de lei vechi anual pentru monitorizare
Toți antrenorii și toți preparatorii fizici folosesc sisteme de monitorizare a efortului, a tuturor parametrilor posibili de înregistrat pe parcursul unui antrenament. Cine are bani mulți utilizează Catapult, un sistem care costă 50.000 de euro anual.
Din când în când, societatea face un update și dacă vrei să ai cea mai nouă tehnologie trebuie să plătești din nou.
Catapult taxează pentru softul inițial doar 20.000 de euro! Afacerea include din start aparatura de bază plus „body”-uri care le sunt atașate jucătorilor, cu antene. Datele sunt descărcate într-un laptop și antrenorul poate să vadă astfel cât au alergat jucătorii, care le-a fost ritmul cardiac, care e obosit, care necesită o pauză pentru a nu risca accidentări.
Staff FC Botoșani: „Polonezii aveau prea multe laptopuri, câte unul pentru fiecare jucător!”
Cele mai multe dintre echipe beneficiază de astfel de condiții, chiar dacă nu chiar la nivelul pe care îl are campioana. FC Botoșani a fost într-un cantonament într-unul dintre anii trecuți și a jucat la un moment dat un amical cu o echipă din Polonia. „Polonezii aveau câte un laptop pentru fiecare membru al staff-ului, noi aveam cu toții unul vechi”, au remarcat moldovenii.
Preparatorul fizic de la CFR, Cristian Dragotă, a parcurs cursuri la firmă, la Catapult, ca să priceapă cum să interpreteze datele cât mai corect.
El e specialistul în pregătire fizică și pentru echipa națională, unde folosește aceleași metode. Cu el implicat, Clujul a câștigat cinci titluri de campion la rând. Naționala nu o duce prea bine deocamdată, dovadă că tehnologia de monitorizare nu e suficientă pentru succesul în fotbal.
Bogdan Stelea l-a enervat pe Marius Lăcătuș
În trecut, metodele de pregătire din pauzele sezonului erau simple și clare, echipele aveau cantonamente în care știau că mergeau și știau și că nu aveau la dispoziție vreo tehnologie specială. După ce Stelea a semnat cu Steaua, în 1995, el a mers în primul cantonament de la Forban, baza tradițională a roș-albaștrilor. Lăcătuș a încercat să-l ajute: „Băi Bogdane, vorbesc eu cu nea Țiți să nu faci antrenamentul nostru, că n-are rost, tu ești portar!”. „Du-te, bă, d-aici! Eu pentru pregătirea asta am semnat cu Steaua!”.
Lăcătuș își amintește că Stelea apăruse și cu niște ghete speciale pentru alergat pe munte. „Am vorbit cu nea Țiți, dar nu ca să-l lase deoparte, i-am zis să-l pună în grupă cu Laurențiu Roșu, cu Narcis Răducan, numai cu d-ăștia care alergau mult!”, povestește Lăcătuș. Stelea a renunțat la un moment dat, nu a putut să ducă până la capăt circuitul infernal.
Juan Riquelme: „Dacă ăsta e fotbalul, eu mă las!”
Metodele noi de monitorizare a efortului nu au fost acceptate ușor și nu le-au vrut toți jucătorii. Juan Roman Riquelme, un mijlocaș ofensiv legendar în Argentina, a jucat în Europa la Barcelona, la Villarreal.
El a povestit că s-a oprit din jucatul fotbalului atunci când aparatura a fost implicată: „Când au început să ne pună pe noi tot felul de chestii care să ne măsoare efortul am înțeles că acela nu era fotbalul în care îmi doream să fiu, așa că am renunțat”.
Riquelme nu e singurul argentinian care a urât efortul fizic pur. Messi a bifat un meci pentru Barcelona în care a alergat mai puțin decât alergase portarul Victor Valdes.
Sistemul de monitorizare ajută și la schimbări
Sistemul de monitorizare a efortului nu e utilizat doar în perioada de pregătire, în care relevanța lui e cea mai mare, e folosit și în timpul campionatului. Antrenorii pot vedea care jucători sunt obosiți și ei au astfel de ales dacă să-i înlocuiască sau să riște accidentarea lor.
De-a lungul stagiunii, tehnicienii pot, de asemenea, să folosească datele ca să-și dea seama care fotbaliști trebuie să fie lăsați deoparte, care sunt încă într-o formă bună. La 50.000 de euro anual, softul costă cât valorează salariul unui fotbalist mediu, bun, din campionatul românesc.
{{text}}