Elisabeta Lipă, 58 de ani, a rememorat momentele copilăriei într-un sat din nordul Moldovei, „Uța” fiind „băiatul” tatei la diverse munci pe lângă casă.
Elisabeta Lipă, președinta Federației Române de Canotaj, este a doua cel mai medaliată sportivă olimpică a României, cu 8 prezențe pe podium, cinci pe treapta de aur, după Nadia Comăneci, care are 9.
Invitată în cadrul emisiunii „La cină cu Ionela Năstase și Adi Hădean”, la Digi24, fosta sportivă legendară a detaliat câteva aspecte mai puțin cunoscute din viața ei.
Momente neștiute din viața Elisabetei Lipă
Cvintupla campioană olimpică a rememorat momentele amuzante legate de meniul pe care-l avea ca sportivă: „Mama zice că gătesc foarte bine, dar și foarte rar. Sunt atentă la ceea ce mănânc. Ca sportiv de performanță aveam un nutriționist. Când voiam să ieșim din tipar, se uita antrenorul la noi: «Sunteți cam obosite. Ce ziceți dacă facem un party?».
Petrecere însemna meniu de nuntă, chifteluțe, ceapă verde, alte chestii pe care nu le consumai de regulă. A doua zi aveai chef de antrenamente de parcă stătuseși acasă o săptămână. Era la nu știu cât timp, nu făceam nunta asta periodic”.
Ce i-a spus tatăl viitoarei campioane
Practica baschetul la Botoșani, la liceu, când a fost direcționată către canotaj. Elisabeta Lipă provine dintr-un sat, Siret, din nordul Moldovei.
„Cu mama vorbesc ucraineană. «Îmi merge limba mai bine», îmi spune mama. Vara, mama stă acolo, are 91 de ani, iarna, vine la București. Bunica, Dumnezeu să o odihnească!, până să ne strige Livia, pe sora mea, și pe mine Elisabeta, ne apela cu Uța și Duța. Eu Uța că-s mai mică.
Sora mea făcea mâncare și curățenie prin casă, eu muncile cele mai grele, prin grădină, adăpam animalele. Îmi doream să mai inversăm rolurile, dar tata zicea: «Ea e mai firavă, tu ești băiatul meu, pe care nu-l am!». Tata era negustor de lemne, mă lua cu el peste tot”, a mărturisit Elisabeta Lipă.
Mi se împleticesc lacrimile când aud imnul național și știu că a cântat și pentru mine, special. Asociez intonarea imnului cu perioada când am ieșit campioană olimpică, e greu să ștergi acele sentimente din memorie.
Medalia de aur olimpic echivala pe vremea lui Ceaușescu cu un sfert dintr-o mașină Dacia. Acum, un titlu olimpic a fost 140.000 de euro.
Mi-am dorit să particip la a 6-a ediție de Jocuri Olimpice ca să ajung chestor de poliție. Mi-am dorit să sparg această barieră, femeile avansau doar până la gradul de colonel. Nu m-am lăsat până nu am fost avansată până la gradul de chestor de poliție, adică general. Știu să trag cu arma! Îmi trebuiau note, calificative.
- Elisabeta Lipă
{{text}}