Cum și când vom da, precum kosovarii, un fotbalist la liderul detașat din Serie A?
Și eu m-am bucurat - ca și confratele Cristian Geambașu - când Hagi și-a dat asentimentul că ceea ce-l chestiona Radu Naum: "Când vom avea jucători români la Real sau Barcelona?" reprezintă o întrebare inteligentă. E o întrebare bună, cum se spune tot mai des în românește.
Lauda de sine
E o bucurie firavă aceea de a sesiza o întrebare inteligentă azi, în fotbalul românesc, dar nu se poate trece peste ea. Am auzit-o în ziua când Farul trecea pe primul loc după eșecul CFR-ului în fața unui FCSB (aproape) entuziasmant, ceea ce-l făcea pe Hagi (imediat după ziua sa de naștere, felicitări!) să declare încă o dată că echipa lui merge la titlu și e cea mai bună echipă din România! De ziua lui nu m-ar fi bucurat să-l contrazic, deși mă ținea un impuls ca ori de câte ori aud o laudă de sine. Dar întrebarea inteligentă era confirmată de Hagi. Și pe el îl presează.
27 contra 3 la retrogradare
O întâmplare - nu știu cât de fericită - făcea ca în aceleași ore să citim în Gazetă care e situația fotbaliștilor români în echiple de vârf în Europa. E un articol - semnat Alexandru Barbu - care mă urmărește ca o întrebare inteligentă. Titlul e zguduitor: "Zdrobiți de Elveția" (27 de fotbaliști elvețieni în Premier League, LaLiga, Serie A, Bundesliga și Ligue 1). 27 elvețieni în Europa și 3 români în echipe aflate la retrogradare și o singură constantă: Răzvan Marin la Empoli.
Nu s-au luat în vedere Tătă de la Milan, Radu de la Lazio, retrași din națională, și nici Mihăilă și Man, oricum în Serie B. Kosovarii - obsesia mea vinovată - au totuși 7, cu un Rrahmani la Napoli în cursa pentru titlu. Cum și când vom avea noi român la Napoli?
"Situații delicate"
Un fel de blestem lucrează aici - avem permanent parte de achiziții la echipe aflate la retrogradare sau la acelea în "situații delicate". Ultima bombă: Ionuț Radu la Auxerre, aflat și el într-o "situație delicată", Auxerre fiind un club drag mie fiindcă ani de zile a fost antrenat de celebrul Guy Roux, autorul celebrei socoteli după un 0-8: "Mai bine o dată un 0-8 decât 8 de 0-1"!
Zdrobeala asta în Europa are și un ecou intern: cine conduce azi în clasamentul golgheterilor din SuperLiga noastră? În niciun caz vreun fotbalist român!
Cine aleargă după Dugandzici și Compagno?
O scriu direct ca un cronicar care în viața lui nu a cunoscut impulsuri xenofobe. Le detest. Cei mai buni golgheteri ai Ligii foste a lui Mitică sunt un croat, Dugandzici, și un italian care a venit din San Marino: Compagno.
Nu știu cine din Europa aleargă după ei. Nu știu ce cluburi și impresari se calcă-n picioare să-i cumpere. Ceea ce nu înseamnă că n-au valoare. Înseamnă doar că joacă în România, ceea ce nu prea are valoare de piață.
Pasionați și de faze rare
Se zvonește ceva cu francezul Edjouma. Becali l-a scumpit la 2 milioane. E puțin, stimabile... Chiar dacă nu e, deocamdată, un Teixeira al FCSB-ului de pe vremuri, Edjouma ne-a dat cu Octavian Popescu - care nici el nu e încă un Florinel Tănase - o fază splendidă de fotbal în meciul cu CFR Cluj.
E bine că Radu Naum și-a solicitat invitații să analizeze îndelung faza. Merita! Suntem mai pasionați de penalty-uri decât de perle ca astea pe care dacă le vedem în Spania - cu pasa din cădere a lui Tavi și cursa exactă a lui Edjouma - murmurăm invidios și obscur, nu spun ce...
Clară rămâne întrebarea de la început: când o să dăm fotbaliști români la un Napoli, în Italia?
{{text}}