Bundesliga are unul dintre cele mai palpitante sezoane. Cu doar 13 etape de disputat, trei echipe se află la o egalitate perfectă de puncte în fruntea clasamentului. Pe lângă titanii Bayern Munchen și Borussia Dortmund, surpriza Union Berlin e a treia echipă aflată în cursa pentru titlu.
Gruparea din Berlin a ținut mult timp în șah cei doi coloși ai Germaniei, fiind în unele etape chiar pe locul 1. Cum a ajuns însă echipa din capitala nemților să fie o forță de temut în acest sezon? The Economist scrie într-o analiză detaliată că parcursul ei nu e doar o surpriză a acestui sezon, ci e o poveste despre fotbalul din Berlin și Germania, despre avantajul pe care îl au echipele mici și cum se blochează echipele de tradiție în ascensiunea lor.
Berlinul fotbalistic: cum a decăzut Hertha
Berlinul nu a fost niciodată o putere în fotbalul german. Are doar două campionate cucerite, în 1908 și 1911, prin Viktoria 1889 Berlin, supremația fiind deținută evident de Munchen, Nurnberg și Dortmund.
E demnă de notat și echipa BFC Dynamo Berlin, care a evoluat în perioada războiului rece și a câștigat 10 titluri consecutive în Campionatul Germaniei de Est (între 1979 și 1988), însă ele nu contează pentru palmaresul general al Bundesligii, majoritatea grupărilor puternice evoluând în campionatul Germaniei de Vest în acea perioadă.
În acest context, Hertha a fost, pentru mult timp emblema fotbalului din Berlin și cel mai cunoscută echipă din acest oraș, în rândul microbiștilor. Chiar dacă s-a confruntat și cu retrogradări, a fost o prezență constantă în Bundesliga, reușind și calificări în competițiile europene.
În 2019, echipa a fost preluată de Lars Windhorst, pentru 350 milioane de euro, care și-a investit, imediat, o parte din bani în transferuri și cheltuieli pe termen scurt, însă care nu s-au reflectat și în evoluția echipei. Clubul a fost din nou la un pas să retrogradeze sezonul trecut, iar Lars și-a cedat acțiunile unei firme americane de capital privat, renunțând la ambiția de a face din Hertha „cel mai mare club din oraș”.
În Germania, cluburile profesioniste de fotbal sunt deținut, în majoritate, de fanii lor. Prin urmare, e dificil pentru investitori cărora le lipsesc o relație de lungă durată cu un club să preia măcar un anumit control, notează economist.com. Mulți încearcă, la fel ca în cazul lui Lars Windhorst, însă se confruntă cu politica complexă a marilor cluburi care au mii sau zeci de mii de membri cu drept de vot, relații locale puternice și chiar interese politice.
E mult mai ușor pentru investitori să preia un club când are o bază relativă mică de fani, exemplele fiind miliardarul Dietmar Hopp, care a preluat Hoffenheim; compania Volkswagen, care deține de decenii clubul din Wolfsburg sau Red Bull, care a preluat Leipzig.
8puncte a obținut Tasmania Berlin în sezonul 1965/1966, cu 34 de etape disputate, fiind considerată echipa cu cel mai slab sezon în întreaga istorie a Bundesligii
În aceste condiții, eșecul lui Lars Windhorst la Hertha, club la care fanii dețineau un procent important de voturi în decizii, a fost inevitabil, iar echipa a trecut din nou prin schimbări la nivel administrativ și acum se zbate pentru a scăpa de retrogradare.
Berlinul fotbalistic: ascensiunea lui Union Berlin
Dacă cluburile de tradiție din Bundesliga ajung deseori într-un blocaj în ascensiunea lor când managementul lor devine o încrengătură prea complexă la nivel decizional între fanii cu drept de vot, politicile locale și implicațiile politice, cluburile mici reușesc deseori să se bucure de o explozie în materie de ascensiune și rezultate: Hoffenheim a fost prima echipa mică care a pavat această cale, reușind să ajungă din ligile inferioare o prezență constantă în Bundesliga. A urmat exemplul Leipzig, care, după ce a fost preluată de compania Red Bull, a devenit o forță în campionat.
Union Berlin, la rândul ei, a evitat să se încurce prea mult în complexitatea modelului de conducere al cluburilor de tradiție și fără să sufere încă la nivel financiar, a devenit unul din principalii competitori în acest sezon pentru Bayern și Dortmund. Rezultatele din acest sezon nu sunt întâmplătoare, Union având clasări bune și în precedentele două sezoane: un loc cinci și un loc șapte, dar și o calificare în Europa League, toate aceste performanțe fiind reușite în doar trei ani după ce au promovat în Bundesliga.
Succesul lui Union e greu de explicat: echipa are cel mai mic stadion din Bundesliga, cu doar 22.000 de locuri, din care 18.000 de locuri sunt în tribune și peluze foarte vechi, care nu au mai fost modernizate de decenii. Spre comparație, rivala Hertha își dispută meciurile pe modernul Olympiastadion, care are 75.000 de locuri. Asta înseamnă venituri mult mai mici din bilete.
117,9milioane de euro este valoarea lotului Union Berlin, conform Transfermarkt, fiind a 11-a echipă din Bundesliga ca valoare a lotului. Cel mai valoros e atacantul Sheraldo Becker, cotat la 15 milioane de euro.
Ca strategie, Union s-a concentrat pe jucători împrumutați de la cluburi mai mari și pe transferul de jucători experimentați, care și-au demonstrat deja valoarea la alte echipe. Spre exemplu, în luna ianuarie, Isco, de la Real Madrid, a fost una dintre principalele lor ținte, însă, negocierile nu s-au concretizat din cauza unui bonus mai mare solicitat de spaniol la semnătură.
Concluzia este că Hertha nu mai poate pretinde că este singurul club important de fotbal din Berlin, Union oferindu-i o concurență puternică, care poate chiar schimba percepția despre care echipă este cea mai bună în capitala Germaniei. Cu rezultate peste așteptări și aproape sigur o nouă calificare în cupele europene, plus calificată în sferturile Cupei Germaniei, Union are un viitor promițător în care depinde doar de ea și de oficialii ei.
Dacă aceștia vor reuși să gestioneze bine resursele financiare care intră în visteria echipei și nu se vor aventura pe transferuri sau cheltuieli scumpe, care să atragă după sine probleme financiare, Union are toate șansele să devină noul Hoffenheim sau noul Lepizig din Bundesliga.
{{text}}