Un stadion arhiplin a ținut să onoreze meciul european 100 al CFR-ului și, totodată, să hrănească speranța garniturii clujene de calificare în "optimile" Conference League.
Spre lauda ei, campioana noastră a înțeles să răsplătească sprijinul oferit de public. Paradoxal, a arătat mai bine decât în turul de la Roma, unde a avut degeaba superioritate numerică 75 de minute. De data asta, deși fără Yuri și Boateng, ea a fost mai agresivă, mai compactă, mai curajoasă. Dovadă că a îndrăznit mai tare e și aceea că a atacat cu doi oameni, Janga și Malele, uneori și cu trei, socotindu-l și pe Krasniqi.
În consecință, CFR a redus-o pe Lazio, adevărat, neinteresată să forțeze ca urmare a victoriei scurte de pe "Olimpico", la condiția unei echipe de pluton. Ștearsă, care n-a impresionat cu nimic. Oarecare. O repriză s-a jucat de la egal la egal, fiecare formație trecându-și în cont câte o ocazie, numai că a lui Krasniqi a fost imensă.
După pauză, animată de spaniolul Luis Alberto, mai activ decât celebrul Immobile, Lazio a iuțit pasul și a avansat liniile. Atât că Scuffet a intervenit în două rânduri miraculos, uluitor. Eliminarea lui Muhar i-a tăiat aripile CFR-ului și a permis grupării biancoceleste să conserve remiza albă, suficientă pentru "optimile" CL. Ajutată fiind și de Yeboah, care a irosit o situație monumentală!
Rezumând, campioana României s-a prezentat la Cluj mai bine decât la Roma, a avut o prestație onorabilă. Dar atât, pentru a continua în Europa era nevoie de mai mult. De un plus de răutate și de noroc. Înainte de toate, de un plus de valoare.
{{text}}