FRF se mândrește cu progresul din punct de vedere financiar față de regimul lui Mircea Sandu, însă România suferă rău la nivel de rezultate, atât la echipa națională, cât și la cluburi, prezențele la competițiile importante fiind tot mai rare.
Sunt 8 ani de când Răzvan Burleanu a preluat șefia FRF. Iar ca fotbal, nivelul e într-o degradare continuă, atât la nivel de club, cât și la nivel de națională. Avem o singură calificare la un turneu final de seniori.
Mare parte din ea moștenită de la vechea conducere a FRF. Alte două la U21, plus una dobândită grație faptului că suntem țară gazdă. Concluzia e certă. Nu suntem unde trebuie cu fotbalul, dar stăm bine din punct de vedere financiar.
Buget de mai mult de două ori mai mare
În 2014, pe când președinte la Federație era Mircea Sandu, forul intern se baza pe un buget de aproape 13 milioane de euro, mai exact 12.986.705 euro. În previziunile pentru 2023, raport prezentat de FRF presei, veniturile estimate depășesc 29 de milioane de euro.
O creștere semnificativă datorată „absorției" din zona de sponsorizări, publicitate, licențiere, dar și fondurilor europene. Creșterea cea mai spectaculoasă e la sponsorizări: în comparație cu 2014 este de 500%. FRF lua în 2014 din această zonă doar 1,5 milioane de euro. Azi forul condus de Burleanu ia 9,3 milioane de euro.
Fără fonduri interne, dar cu fonduri europene
Răzvan Burleanu s-a lăudat în fața jurnaliștilor că instituția pe care o conduce adună un buget uriaș fără intervenții interne, fără a apela la bani de la Guvern, fiind singura Federație care face asta.
În schimb, șeful FRF se mândrește cu fondurile europene pe care le accesează anual: „Suntem singurii care nu luăm bani de la stat, în schimb, la fel, suntem singurii care ne îndreptăm an de an spre fonduri europene", a zis Burleanu.
Din totalul celor 29.070.000 de euro, 20% vor ajunge în fondul de economii. Acest procent este valabil pentru fiecare an, tocmai pentru a putea trece peste perioade grele, de genul celei din 2020, cu pandemia de Coronavirus.
Unde merg banii în 2023
FRF și-a stabilit planul pentru 2023 și unde vrea să direcționeze cea mai mare parte din buget. În afara celor 20% care merg spre economii, plus salariile pentru angajați, în jur de 16,8 milioane de euro se investesc în următoarele 4 ramuri:
- 9.128.384 euro sunt bani pentru lotul național
- 3.687.067 euro pentru competiții
- 2.049.037 euro pentru dezvoltarea membrilor afiliați
- 1.977.591 euro merg în zona de participare la nivel fotbalistic (grow).
1,5 milioane de euroerau veniturile în 2014 din sponsorizări
Cifrele prezentate de FRF
- Venituri în 2014:12.986.705 euro
- Venituri în 2023: 29.070.000 euro
9,3 milioane de eurosunt veniturile preconizate în 2023 din același segment
Profit cu magazinul FRF
Federația Română de Fotbal a înregistrat progres major la capitolul marketing în ultimii ani. S-a pus accent pe dezvoltarea ideii de magazin oficial, iar în prezent FRF câștigă în jur de 200.000 de euro din produse pentru suporteri.
Cifra de afaceri de anul trecut este de aproximativ 1 milion de euro, dintre care 250.000 magazinul din Mega Mall, iar restul de 750.000 shopul online. Mai mult, Federația plănuiește deschiderea unui magazin permanent și în Cluj.
Răzvan Burleanu e anti regula lui Novak
Răzvan Burleanu exclude ideea adoptării regulii lui Eduard Novak, referitoare la folosirea a minimum 40% fotbaliști români pe tot parcursul unui meci. Președintele FRF se teme de un val de procese, iar vulnerabilitatea forului pe care îl conduce crede că ar fi „uriașă".
În plus, revolta cluburilor se poate baza și pe istoricul recent, în 2013 existând un precedent similar. CFR a reclamat prevederile adoptate în 2012 de forul naţional, prin care FRF limita numărul de străini extracomunitari cu drept de joc. În cele din urmă, la TAS, ardelenii au avut câștig de cauză. „Nu avem cum să adoptăm așa ceva! Revolta cluburilor ar fi imediată, iar vulnerabilitatea noastră într-un astfel de proces e mare. S-a mai întâmplat și în urmă cu 10 ani cred, iar CFR a câștigat atunci".
Bani mai mulți tot pentru bogați
Cluburile formatoare de jucători au un motiv în plus să se bucure. Însă doar cele care au academii de fotbal bine dezvoltate, mai puțin cele mici. Practic, vor fi bani mai mulți pentru cei bogați. Dacă până acum grilele de formare pentru jucători se aplicau în funcție de perioada petrecută de fotbalist în club și de banii cheltuiți cu acesta, acum formațiile vor încasa bani în funcție de punctajul obținut în clasamentul academiilor. Concret, câștigă mai mult cei care investesc mult.
{{text}}