Sporturi   •   Fitness   •   SFAT

Sfaturile doctorului Mihail Pautov » TOP 5 obiceiuri bune și TOP 5 obiceiuri rele de viață: „Lăsați telefonul la trezire! Faceți asta imediat”

GSP a realizat un interviu lung cu medicul Mihail Pautov

Articol de Gazeta Sporturilor   —  miercuri, 29 martie 2023

GSP a realizat un interviu lung cu medicul Mihail Pautov, 34 de ani, care a fost provocat să exemplice top 5 obiceiuri bune și rele pe care fiecare dintre noi trebuie sau nu să le avem în viața de zi cu zi. 

  • Doctorul Mihail Pautov, 34 de ani, a renunţat la chirurgie şi a hotărât să educe oamenii pe reţelele de socializare în ceea ce priveşte un stil de viaţă mai sănătos.
  • Are 290.000 de urmăritori pe Facebook, 221.000 pe Instagram şi 104.000 pe YouTube. Este gazda emisiunii MediCOOL de pe Antena 1 şi a publicat o carte în care se regăsesc multe sfaturi despre o bună funcţionare a corpului uman.

Mihail Pautov: „Acea expunere la soare ne creează ritmul circadian și ne dă acea secreție benefică de cortizol”

- Vreau să ne spuneţi cinci obiceiuri bune pe care să le adoptăm şi cinci rele la care să renunţăm.

- Pe primul loc o să trec somnul. E foarte important să dormim 8 ore. E valabil pentru oricine. Al doilea obicei ar fi să ne expunem dimineața la soare. Să ne uităm cu ochii liberi, fără ochelari, fără să stăm în mașină, pentru că mașinile sunt foarte protejate de lumină, să ne uităm la cer. Acea expunere la soare ne creează ritmul circadian și ne dă acea secreție benefică de cortizol. Al treilea ar fi să facem sport dimineața. Șase zile pe săptămână, trei zile sală, trei zile alergat. 


Începem ziua respectivă cu sport, ne crește secreția de adrenalină, ne crește secreția de dopamină, rămânem motivați pe parcursul zilei. Al patrulea ar fi să facem un duş rece. Dacă ne permite corpul, e bine să facem aceste dușuri înainte de sport, nu după sport. E foarte important. Iar al cincilea obicei ar fi să avem relații sociale de calitate fiindcă toate studiile arată că fericirea se bazează pe calitatea relațiilor pe care le avem.

- Şi care ar fi cele rele?

- Să nu ne mai uităm imediat pe telefon când ne trezim. E o chestie cu care și eu mă lupt. Şi nici seara, înainte de somn, nu e bine să privim ecrane. Al doilea obicei ar fi să nu fim deshidratați. Mulţi oameni uită să bea apă, aşa că e un lucru foarte important. Al treilea ar fi să nu stăm pe scaun niciodată mai mult de o oră pentru că sedentarismul omoară la fel de rău ca fumatul. O persoană care stă 6 ore pe zi pe scaun fără să se ridice are un risc mai mare de a muri decât o persoană care fumează un pachet de țigări pe zi. Apoi să încercăm să nu fumăm și să încercăm să nu consumăm alcool sau dacă o facem, să o facem rar și în cantități mici.

Consum nesănătos, sport puţin » 50% din decesele din România sunt atribuite factorilor de risc comportamentali


Potrivit unui studiu OCDE din 2021 privind sănătatea în Uniunea Europeană, România se află pe penultimul loc în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, românii trăind în medie 74,2 ani, departe de media europeană, 80,6 ani. Doar Bulgaria stă mai prost decât noi, 73,6 ani.

Şi asta în condiţiile în care acest parametru a crescut cu mai mult de patru ani în perioada 2000-2019, de la 71,2 ani la 75,6 ani. În perioada 2020-2021, speranţa de viaţă a scăzut temporar în Europa, inclusiv în România, din cauza pandemiei de COVID-19.

Peste o treime dintre decesele din România sunt cauzate de boli cardiovasculare, mai exact 35,4%. Potrivit lui Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, în ţara noastră se înregistrează de două ori mai multe decese cauzate de infarct şi o patologie de trei ori mai crescută a bolilor cardiovasculare faţă de ce se întâmplă în Europa. 

Boala cardiacă ischemică e principala cauză de mortalitate în România, 19,1% din decese fiind cauzate de această afecţiune. Urmează accidentele vasculare cerebrale, 16,3%, cancerul pulmonar, 3,9%, bolile ficatului, 3,5%, şi pneumoniile, 3,3%. Datele sunt din 2018, ultimele dinaintea pandemiei de COVID-19.

Chiar dacă mulţi factori de risc nu pot fi influenţaţi, cum ar fi vârsta, genul sau istoricul familial, sau pot fi greu modificaţi, cum ar fi poluarea atmosferică, există totuși mulţi factori care depind de alegerile fiecăruia dintre noi. Aceştia sunt factori de risc comportamentali, care includ consumul de tutun şi de alcool, alimentația nesănătoasă și activitatea fizică scăzută. Citește totul aici. 

Citește și alte părți din Mihail Pautov:

Show more
Loading ...
Failed to load data.

Show more
Loading ...
Failed to load data.