Tenis

Cât costă să faci sport în România, episodul 5 » Banii vorbesc. Așa e în tenis! Formarea unui junior de top costă sute de mii de euro

Primii pași spre performanță încep cu o rachetă adecvată vârstei

Articol de Viorel Tudorache   —  joi, 06 aprilie 2023

Formarea unui junior de top în tenis îi costă pe părinți sute de mii de euro. Statul român nu susține financiar copiii care joacă tenis.

  • Serialul GSP „Cât costă să faci sport” a pornit la drum cu fotbalul, cel mai practicat sport din țară, a continuat cu înotul, cu baschetul și apoi cu boxul.
  • Adunăm informații și povești din dialogurile sincere cu părinți, copii, antrenori, oameni din sistem pentru a aduce în prim-plan nu doar costurile financiare, ci și investițiile de timp, energie și emoție.
  • Ce provocări apar la început de carieră, de ce probleme se lovesc copiii, cum se descurcă părinții, cine și cât plătește, care e rata de succes?

Fenomenul Simona Halep, în ciuda controverselor din ultima vreme, continuă să inspire și să atragă către tenis mii de copii în România, chiar dacă sportul cu racheta rămâne unul dintre cele mai costisitoare. Dar și printre cele mai tentante sporturi, în care se învârt miliarde. Părinții află repede, dacă nu știau, că statul nu investeşte și ei trebuie să fie principalii finanțatori ai propriilor copii.

Practicarea tenisului poate începe între 4 și 6 ani, iar în perioada de inițiere cheltuielile sunt considerate accesibile. „Cam 100-150 de euro/lună, costuri strict legate de teren și de antrenament. Echipamentul nu e o problemă la acest nivel. Fiecare are pe acasă un șort, un tricou și o pereche de pantofi de sport”, explică un specialist în tenis. Cam peste tot începătorii beneficiază de mingi, chiar și de rachete.


„Părinții nu trebuie să cumpere rachete pentru primele lecții, poate copilului nu-i place tenisul, iar după câteva zile nu mai vrea să vină. Majoritatea antrenorilor le dau micuților rachete la început”, a explicat managerul unui club de tenis din București.

Taxele lunare de antrenament pentru începători pornesc de pe la 250 lei (50 de euro), o ședință de o oră pe săptămână, și ajung până la 500 de lei (100 de euro), 3 ședinte/săptămână. Asta pentru pregătirea în grupe cu mai mulți copii. Cei care vor și antrenamente individuale mai plătesc minimum 100 de lei/ședință.

Recomandarea specialiștilor: „În general e bine ca părinții să aleagă o bază de antrenament în apropierea casei, pentru a evita drumurile obositoare de câte două ore, ca să joace copilul tenis doar o oră. Mă refer în special la București, unde e cea mai mare pepinieră de tenis”.

Peste 1.000 de lei la avansații din tenis


Costurile cresc vertiginos când se face tranziția la avansați. „Se discută cu părinții ce optează pentru copiii lor, tenis de plăcere sau fac saltul la avansați, următoarea etapă spre performanță. De la 6-7 ani e nevoie de o rachetă bună, care costă 350-500 lei, de adidași speciali pentru tenis, care să absoarbă șocurile, cel puțin 200 lei o pereche. 

Taxele de antrenament se măresc, pentru că și timpul antrenamentului crește la o oră și jumătate. Taxa ajunge și la 1.200 de lei pe lună, circa 250 de euro. Plus, pregătirea fizică separat cu antrenor, o oră pe săptămână, 50 de lei”, spune tatăl unui cadet.

Sunt costuri mari în tenisul juvenil. Cheltuielile sunt în funcție de strategie și proiect, între 20.000 și 40.000 de euro pe an. Sunt unii care cheltuie și mai mult, dar nu-ți garantează performanța. Pentru deplasările la turneele internaționale, e nevoie de minimum 15.000-20.000 de euro



- Gabriel Caloian, antrenor

Cu cât copilul face pași înainte, pe părinții începe să-i usture din ce în ce mai tare la buzunar. Spre exemplu, unui campion național în vârstă de 10 ani, cum este Nicholas Tănasă, părinții îi asigură un buget lunar de circa 6.000 de lei (1.200 de euro). În banii ăștia intră și salariul antrenorului personal cu care a crescut cadetul la Brăila. 

„6.000 de lei pe lună este o cheltuială minimă, chiar și la juniori de perspectivă, cu anumite pretenții”, spun specialiștii consultați de GSP. Într-adevăr, Nicholas Tănasă este un caz fericit.

Juniorul Nicholas Tănasă, alături de familia lui

Puștiul este legitimat acum la Dinamo București și este scutit de taxele pentru închirierea terenului și pentru pregătirea fizică. O economie importantă, de cel puțin 500 de euro pe lună, 6.000 de euro pe an, având în vedere că pentru închirierea unui teren în aer liber se plătește în medie 10 euro/oră. 

Iar copilul face zilnic câte două antrenamente. „Ar fi jale dacă mai plăteam și terenul!”, exclamă tatăl micuțului sportiv. Juniorii între 12-19 ani fac de la 15 până la 30 de ore de antrenament pe săptămână.

Din analizele Federaţiei Internaţionale de Tenis, concluzia a fost că unui junior între 15-18 ani îi sunt necesari între 60.000-80.000 euro pe an pentru a avea un calendar competiţional pe măsură



- George Cosac, președinte FRT, pentru ZF

Unii se gândesc să plece din țară

Acesta este confirmat de părintele uneia dintre cele mai bune jucătoare U10 din România, care ajunge să cheltuie lunar între 13.000 lei și 18.000 lei. Depinde la câte turnee participă fata. 

„Din partea statului, ajutorul este zero. Am zis că singura şansă să îşi poată continua activitatea este să găsim sprijin în mediul privat. Dacă nu avea nişte perspective incredibile în acest sport, despre care ne-au spus antrenori de tenis, nu ne agitam, dar este datoria noastră de părinţi. Ne gândim la varianta să părăsim ţara, orice formă de sprijin care i se oferă copilului este o oportunitate pentru noi să îi dăm o şansă”, a spus Ionuţ Bulai, tatăl Evei Bulai, pentru Ziarul Financiar.

Încă de la acest nivel, echipamentul și accesoriile mușcă tare din bugetul familiei. 

O rachetă bună costă 1.000 de lei, și are nevoie de cel puțin trei identice. Racordajul se rupe săptămânal, iar o rolă este 500 de lei și o folosește de 20 de ori. 

La două luni cumpărăm câte o cutie cu 72 de mingi, care costă 800 de lei. În fiecare lună îi luăm câte două perechi de adidași, una pentru zgură și una pentru hard. Cei buni costă 400 de lei. Pe tricouri și pe șorturi dăm 1.000 de lei, la două luni”, a enumerat părintele micuțului campion sumele importante cheltuite pentru pregătire și meciuri.

CONCLUZIE: cât costă să faci tenis în România?

TAXE LUNARE PREGĂTIRE 240 lei – 530 lei (2-3 antrenamente/săptămână)

  • Antrenor personal 85 lei – 100 lei/ora (300 de euro – 1.500 de euro/lună, în funcție de nivel) 
  • Pregătire fizică individual - 25 euro/ședința grup - 10 euro/ședința 
  • Mental coach individual – 35 euro grup – 15 euro

ECHIPAMENT TENIS

  • Rachetă 250 lei-1.000 lei 
  • Mingi (set 60 buc): 280 lei Încălțăminte tenis: 200 lei – 500 lei 
  • Tricou: 40 lei-250 lei 
  • Șort: 20 lei-250 lei 
  • Fustă: 30 lei – 180 lei 
  • Maiou: 35 lei-280 lei 
  • Trening: 90 lei – 280 lei 
  • Ciorapi: 5 lei – 25 lei (perechea) 
  • Husă rachetă: 30 lei – 90 lei 
  • Geantă rachete: 200 lei 

ACCESORII 

  • Manșetă: 15 lei 
  • Șapcă/vizieră: 25 lei-30 lei 
  • Prosop: 30 lei 
  • Racordaj (200m): 250 lei 
  • Grip/overgrip: 40 lei 
  • Antivibrator: 18 lei

Taxe înscriere concurs: 100 lei 

Turnee internaționale: minim 1.000 euro/competiție

Turneu în Italia, 3.000 euro

Ăsta e doar începutul. Turneele internaționale îi așteaptă pe cei talentați și cu posibilități financiare. „Am plătit 3.000 de euro pentru a participa copilul la turneul Lemon Bowl din Italia. Transport, cazare și masă pentru copil și antrenor, de luni până sâmbătă”, a dezvăluit un părinte. „E greu fără sponsori, dar facem sacrificii pentru visul copilului”, se vaită altul.

JUNIORI 14-18 ANI: Bugete între 40.000-100.000 €

Drumul spre marea performanță toacă zeci, sute de mii de euro. Potrivit specialiștilor, pe lângă talent și multe ore de antrenament juniorii au nevoie și de mulți bani pentru a face salturi valorice. 

„Investițiile variază în funcție de vârstă. La copii, cam de la 14 ani la 16 ani, bugetul ar fi de 40.000 de euro anual. În general, e bine ca juniorii să nu se antreneze singuri, doar cu antrenorul, la vârste fragede devine monoton. E recomandat să se formeze un grup de câțiva copii, să aibă parteneri de joc. 

E bine să crească într-un mediu constructiv. Astfel, se mai împart și cheltuielile. Următorul nivel, după 16-18 ani. În funcție de valoarea fiecărui sportiv sau de obiective, cheltuielile anuale pot crește de la 40.000 de euro chiar până la 100.000 de euro”, spun experții în tenis.

25-30 de turnee internaționale pe an

Pe ce se duc aceste sume? Detaliază cunoscătorii: „Un junior foarte bun care intră în circuit are într-un an o medie de 25-30 de deplasări la turnee internaționale pentru a strânge puncte să urce în clasament. Să calculăm. Sunt jucătorul, antrenorul și preparatorul fizic. Bilete de avion, cazare și masă pentru 3 persoane înmulțit cu 30 de săptămâni. La care se mai adaugă salariile plătite antrenorului și preparatorului fizic. 

Se presupune că cei care ajung la un nivel competitiv internațional au anumite contracte de sponsorizare pentru rachete, racordaje, consumabile, mingi, teren de antrenament. Altfel, se mai adaugă niște sume”.

Celor care pierd trenurile dintre 14-16 ani și 16-19 ani le scad șansele de a ajunge jucători de performanță. Asta întrucât „sportivul trebuie să ajungă printre cei mai buni din țară, ca să poată ataca și turnee internaționale”.

Bugete de cheltuieli anuale pentru juniori U14-U18

VârstăSume estimative
12-14 ani20.00€
14-16 ani40.00€
16-18 ani100.00€

Sport tratat ca afacere

Sunt părinți care visează să-și vadă copiii jucând chiar de la 14 ani în circuitele profesioniste și să ajungă în Top 100 mondial pentru a recupera investiția făcută în ei. Calculele sunt în felul următor: „Doar în cazul în care juniorul ajunge în primii 100 începe să recupereze din banii cheltuiți de părinți și se pot dezvolta în continuare. Altfel, doar cheltuie de acasă”.

Fenomenul de a arde cât mai repede etapele este cunoscut. „Cât timp părinții sunt sponsorii principali, ei vor să vadă rezultate de-a lungul timpului, pentru că este ca o confirmare a investițiilor pe care le fac. Sunt foarte mulți care vin dintr-o zonă care n-are tangență cu sportul. Au câștigat niște bani din afaceri și văd tenisul ca pe un business. «Zic, am băgat 50.000 de euro trebuie să scot ceva»”, comentează un antrenor din sectorul juvenil.

E o iluzie la început că un sportiv poate reuși de unul singur. Nu mai merge doar din talent, e nevoie de proiecte foarte bine structurate. Jucătorul trebuie să devină ca un produs al unei companii



- specialist în tenis, pentru GSP

Până la primele puncte în ATP sau WTA, călătoria unui copil tenismen care visează să devină mare campion începe cu turnee minore interne, campionate naționale, trece prin competițiile internaționale de juniori Tennis Europe, apoi la nivelul superior ITF Junior Tour. 

De regulă, după vârsta de 15 la fete, respectiv 16 ani la băieţi, se face pasul către adevăratul profesionism, în ITF Pro Tour, prin turneele de seniori Futures, de 15.000 de dolari. 

„Părinții aleargă cu copii prin Balcani și prin Europa, pentru a strânge cât mai multe puncte în clasament. La început merg cu mașinile, apoi trec la avioane. Cheltuielile cresc tot mai mult. Toți țintesc spre un Grand Slam. Costurile la fete sunt mai mari, dacă are antrenor bărbat. Trebuie rezervate camere separate la hotel”, a rezumat părintele unei junioare.

Hopul de la 13-14 ani

Mulți juniori renunță pe la 13-14 ani, deoarece părinții nu mai reușesc să le asigure banii necesari pentru a evolua în carieră. „E greu pentru o familie care are un venit lunar de 2.000-2.500 de euro să plătească 1.000-1.500 de euro pe lună să-și țină copilul la tenis. Nu costurile cu antrenamentele sunt cele mai costisitoare, ci cheltuielile cu turneele externe, la un moment dat este nevoie să mergi tot mai des la astfel de turnee, pentru că ăsta este circuitul și viața unui tenismen. Nu ai cum, trebuie să mergi la turnee”, spun părinții implicați în tenis.

2.000euro lunar cheltuie în medie părinții copiilor performanți

Șansa colegiilor americane

Sportivii care nu ajung la nivel profesionist până la 18 ani, dar au anumite rezultate internaționale, pot opta să-și continue carierele la colegiile din SUA, în paralel cu activitatea academică. 

„College Tennis” recurutează juniorii absolvenți de liceu din toate colțurile lumii, prin anunțuri de genul: „Dacă nu sunteți în Top 500 ATP/WTA până la vârsta de 18 ani ar trebui să vă gândiți serios să veniți în SUA la facultate. Tenisul de facultate este cea mai bună opțiune a voastră de a va îmbunătăți jocul și a concura la cel mai înalt nivel și de a vă pregăti pentru o posibilă carieră. În același timp primiți o diplomă de facultate. Și toate gratis!”. 

Mulți devin automat antrenori, unii rămân chiar în circuitul Colegiului. Eligibili pentru a juca NCAA College sunt doar cei cu statut amator, care n-au fost declarați vreodată jucător de tenis profesionist.

Citește și alte articole din seria „Cum să faci sport”:

Show more
Loading ...
Failed to load data.

Show more
Loading ...
Failed to load data.