Cât de ipocrit e fotbalul românesc?

Când mai auziți că cineva se plânge de lipsa de sprijin din partea statului, să râdeți cu poftă! # Cifrele financiare din 2022 sunt șocante: datorită facilităților fiscale de care beneficiază, cluburile din Liga 1 au făcut o economie cumulată de cel puțin 60 de milioane de euro # În plus, deși au accesat fonduri publice de 15 milioane de euro, aveau datorii la finalul anului de 5 milioane euro către ANAF și de 10 milioane euro către angajați.

Statul nu investește suficient. Statul nu ajută fotbalul românesc. Statul e indiferent! Statul nu face cât trebuie pentru a susține acest sport în România. Statul nu pune multinaționalele să cotizeze către cluburi.

Toate aceste lucruri au fost rostite în acești ani, în care mulți așa-ziși patroni sau manageri și-au ascuns lipsa performanțelor în management în spatele alibiului că autoritățile nu-i sprijină.

Dacă pe viitor o să mai auziți astfel de văicăreli, indiferent din partea cui vin, de la Becali la Mititelu, de la Hagi la Dioszegi și de la Șucu la Rotaru, vă recomand să râdeți cu poftă. Fiindcă e comic să vezi cum niște cluburi care beneficiază din plin de ajutor din partea statului, fie prin finanțare directă, fie prin intermediul unei fiscalități preferențiale, se vaită că le lipsește fix acest lucru.

Bravo Federației pentru transparentizarea financiară a cluburilor!

De câțiva ani buni, datorită FRF, rapoartele financiare ale cluburilor de Liga 1 sunt publice. E un lucru fantastic pe care Burleanu l-a făcut și pentru care merită felicitat! În acest fel avem totul la vedere. De unde vin banii, cât reprezintă cheltuielile, bugetul de salarii, datoriile, profitul, pierderea, sursa banilor, absolut tot.

Cluburile nu se mai pot ascunde acum în spatele confidențialității balanței lor contabile. Așa că, de exemplu, pe FC Voluntari o putem numi echipa oficială a Primăriei Voluntari, din moment ce doar în ultimi 2 ani a încasat din partea bugetului local peste 5 milioane de euro! 5 MILIOANE! EURO! Nu doar Voluntari e în această situație, jumătate din prima divizie accesează direct finanțare de la bugetul local sau de stat!

Ce relaxare fiscală oferă statul

Nu e însă, nici pe departe, cel mai mare ajutor pe care fotbalul îl primește. Dacă direcționarea fondurilor publice se face, practic, într-un mod discreționar, fiindcă 50% din formații sunt exclusiv private și se ajunge în acest mod la o anomalie, competiție stat versus privat, în schimb, fiscalitatea e extrem de permisivă. Și de ea beneficiază tot fotbalul, dar și celelalte sporturi. Fără excepție.

Contractele sportivilor, ale antrenorilor și ale celor din staff pot rula, PENTRU CĂ AȘA A DECIS STATUL, pe un tip special de colaborare: contract de activitate sportivă. Care conține facilități uluitoare în raport cu contractul de muncă.

Contribuțiile sunt așa: 10,5% pentru CAS (Pensie) și 5,5% pentru CASS (Sănătate). Procente raportate nu la salariul lunar al sportivului sau tehnicianului, ci la salariul minim brut pe economie! Care e de 3.000 de lei. Contractul de muncă prevede 25% pentru pensie și 10% pentru Sănătate.

Pentru Șut, contribuțiile sunt 100 de euro! Pentru un director de bancă: peste 6.000 euro!

Și acum, un exemplu comparativ. Pentru un director de bancă, plătit cu 10.000 de euro net lunar, efortul financiar total e de aproape 17.500 de euro.

Pentru un fotbalist care are 10.000 de euro net, gen Șut, Nistor sau Vătăjelu, clubul de care aparține achită un total de puțin peste 11.200: 1.100 de euro impozitul şi 100 de euro contribuţiile!

O diferență colosală. Imaginați-vă dacă în Liga 1 actuală n-ar exista această înlesnire. Și cluburile ar trebui să suporte un surplus de taxare în jurul a 60% față de ceea ce au în prezent!

Fără fiscalitate preferențială, Varga, Becali și Rotaru plăteau 15 milioane euro în plus

Pe bugetele de salarii din 2022, iată câteva exemple:

* sumele sunt exprimate în milioane de euro

Pe parcursul anului trecut, cluburile din Liga 1 au avut un buget salarial care e, la un loc, în jur de 75 de milioane de euro. Fără facilitățile fiscale, efortul financiar ar fi însemnat încă 45-50 de milioane de euro, ca sumă totală.

Adăugați aici și banii direcționați în mod direct din partea autorităților locale sau de stat, circa 15 milioane, și avem tabloul modului în care fotbalul românesc beneficiază masiv de sprijinul statului: un total care trece de 60 de milioane de euro. ATENȚIE: doar pentru nivelul primului eșalon. 60 de MILIOANE! EURO!

„Subvenția” pentru Liga 1 = Costurile spitalului nou construit la Mioveni

Vi se pare mică suma? Atunci poate ar fi bine să privim și dincolo de fotbal și de sport, într-o țară care oricum n-a construit mare lucru, la nivel macro, în ultimii ani. De exemplu, cel mai nou spital ridicat în România e cel din Mioveni, care a costat sub 70 de milioane de euro. Cam cât a costat statul / autoritatea locală pentru a ajuta fotbalul din Liga 1 exclusiv pe parcursul lui 2022.

E rău totuși că statul lasă să se scurgă atâția și atâția bani spre fotbal? Sumele sunt mult mai mari, dacă în calcul intră inclusiv costurile stadioanelor, de care echipele beneficiază atunci când joacă. Nu o fac gratis, dar au o bază din bani publici pe care își pot construi venituri importante: bilete, match-day, dar și expunere altfel pentru partenerii economici.

Evident că nu e rău, sportul e un fenomen social, un lucru de care oamenii au nevoie pentru relaxare, distracție etc. Țiriac spunea acum vreo 7-8 ani: „A la longue, cu cât investești mai mult în sport, cu atât o să ajungi să ai nevoie de mai puțini bani direcționați spre Sănătate, fiindcă sportul înseamnă sănătate”.

E corect, dar doar în teorie, fiindcă în practică, statul român s-a apucat să investească la nivel de cluburi profesioniste, nu la nivel de sport de masă! Și, mai grav, acești bani trimiși cluburilor, măcar raportat la cele din Liga 1, produc în general doar o gaură neagră. 

2e numărul cluburilor din Liga 1 care au terminat anul 2022 pe profit: Sepsi și Farul, constănțenii având un excedent minor, de circa 60.000 de euro. În rest, absolut toate au avut deficit

Primești de la stat, ai datorii la stat!

La finalul anului trecut, cluburile din prima ligă aveau restanțe de plată către autoritățile fiscale de peste 5 milioane de euro. 5 MILIOANE! EURO. Iar datoriile către angajați se apropiau de 10 milioane de euro. 10 MILIOANE! EURO. 

După ce că beneficiezi din plin de o relaxare aproape totală a taxelor și contribuțiilor, după ce că mai și primești, în cazul unora, fonduri direct din bugetul altor contribuabili, nici măcar nu ești în stare să ai decența de a nu fi dator către cei care ți-au creat cadrul de a respira (ANAF) și către cei pentru care ai primit așa-zisa subvenție (ANGAJAȚI). 

Acesta e însă managementul fotbalului românesc. Unul care s-a obișnuit să stea cu mâna întinsă și să nu se preocupe să facă ceva pentru a ști să profite de pe urma cadrului legislativ și a infuziei din bani publici. E mult mai ușor însă să fie asistat și să continue să se plângă că nimeni nu-l sprijină. Să râdem cu poftă!

PS: Dinamo a votat un nou plan de reorganizare al clubului și a tăiat datorii de 5 milioane de euro. Cine a avut de suferit? Creditorii din categoria "chirografari", adică și fotbaliștii care au avut înțelegeri pe contracte de activitate sportivă, o formă de angajare care îi lasă total descoperiți în cazul unei insolvențe. Încă un bonus al legislației din România pentru cluburile de fotbal și încă o dovadă că pomenile statului sunt la ordinea zilei!