Aurel Țicleanu a dezvăluit cum încercau granzii Capitalei, Steaua și Dinamo, să racoleze jucătorii Științei în anii '80 și de ce a preferat să aleagă Sportul.
- Revista „Craiova Maxima, povestea unei iubiri alb-albastre" poate fi CUMPĂRATĂ ONLINE ---> Comandă AICI!
Aurel Țicleanu, 64 de ani, a fost membru marcant al Craiovei Maxima, iar în prezent este vicepreşedinte al Comisiei Tehnice a FRF şi lector al Şcolii Federale de Antrenori.
Fost mijlocaș al Universității între 1976 și 1985, „Chiose" a rememorat momente ce l-au marcat în perioada în care a îmbrăcat tricoul alb-albastru, iar amintirile le puteți savura în revista „Craiova Maxima", un album de colecție pentru toți microbiștii fotbalului românesc.
Cum era să fie racolat Aurel Țicleanu de Steaua și Dinamo
Totodată, într-un interviu GSP, Țicleanu a dezvăluit cum s-a încercat să fie racolat în două rânduri de marile puteri ale sistemului din acea perioadă, Steaua și Dinamo București.
„Dinamo a vrut să ne ia pe mine și pe Cămătaru înainte de meciurile cu Minsk și cu Liverpool. Ne-au întrebat de față cu nea Cornel Stroe și cu generalul Diaconescu dacă vrem. «Da, domne, dacă se face un schimb de jucători și pentru binele fotbalului românesc....».
Nu s-a mai făcut, nu s-au înțeles. Apoi, ăia de la Steaua au venit la examene, la facultate, eram eu cu Sorin Cârțu. Să ne racoleze, să mergem în Ghencea. Ne-au zis că vor avea grijă să nu luăm examenele! Când i-am dat o ușă-n cap ăluia de la Steaua, a văzut stele verzi!", a rememorat Aurică pentru Gazeta Sporturilor.
Țicleanu a ajuns în 1985 la Sportul Studențesc, la capătul unei perioade îndelungate în care s-a recuperat după o accidentare teribilă. Rodion Cămătaru, de exemplu, avea să ajungă în Ștefan cel Mare în 1986, la doi ani după episodul amintit de Țicleanu, când Dinamo pregătea primăvara europeană din CCE.
În 1984, Dinamo era prima echipă din România care atingea cea mai importantă fază a unei competiții continentale, semifinalele Cupei Campionilor Europeni.
„Doctorul Brătilă a făcut minuni!"
„Da, am ajuns la Sportul fiindcă așa am vrut eu. Nu voiam la Dinamo și la Steaua, că am gura mare. În plus, m-a ajutat enorm doctorul Brătilă, care era la Sportul, cu acele lui de acupunctură. M-a reparat omul, ajunsesem să mi se blocheze tot organismul după cinci minute de antrenament, nu mai mișcam deloc. Dânsul a făcut minuni cu mine. Oricum, și în Regie era un aer boem, asemănător Craiovei", a povestit Țicleanu.
În toamna 1987, „studenții" au eliminat la penalty-uri pe Brondby, după 0-3 în Danemarca, la capătul unui duel memorabil contra formației unde evoluau Schmeichel, Kent Nielsen, Vilfort, Bent Christensen, Brian Laudrup, Torben Frank, care aveau să facă istorie la Euro 1992.
338de meciuri și 21 de goluri a adunat Țicleanu în prima divizie
Nea Cornel Stroe mergea la tragerea la sorți, le propunea ălora «reciprocitate». Adică noi să-i cazăm la Craiova, străinii să ne cazeze la ei. La Lisabona am vrut să locuim la ambasadă, dar doamna ambasador a zis că ea nu găzduiește golani, inițial. Apoi și-a schimbat părerea.
- Aurel Țicleanu, mijlocaș Craiova Maxima
„Luam o sută de kile de cafea, blugi, video-uri"
Chiar dacă a avut performanțe uriașe cu Craiova Maxima, prima echipă din țară ce-a bifat semifinalele unei cupe continentale, Țicleanu spune că nu se câștigau sume mari în anii '80. "Mai erau și bani impozabili, cu toate că nu au fost trecute drept contribuție la pensie.
Ulterior, când am ajuns la Sportul, când viața devenise grea în partea a doua a anilor '80, veneam cu autocarul burdușit de marfă din străinătate. Un sfert din automobil era încărcat de cafea, blugi, video-uri, ce mergea la vremea aia prin România. Luam o sută de kile de cafea, 1.000 de lei/kilogramul. Se făceau bani frumoși din asta", a povestit Țicleanu.
42de selecții și două goluri a bifat Aurel la prima reprezentativă
Ce jucători aveam... Geolgău a putut juca libero cu Inter Milano, fundaș dreapta cu Benfica, la națională juca fie extremă stânga, fie atacant! Despre ce vorbim?! De aceea a putut ajunge Universitatea una dintre cele mai bune echipe din Europa.
- Aurel Țicleanu, mijlocaș Craiova Maxima
Cum a vrut să-l mai „agațe"
Dinamo Aurică a mai readus în discuție un episod pe care l-a trăit și în care a resimțit șicanele sistemului comunist:
„Aveam o relație amicală cu băiatul pro-rectorului de la Universitatea din Craiova. Băiatul mi-a dat bani să-i aduc din Olanda tot felul de chestii tehnice, aparatură. Le-am luat de la Rotterdam, le-am plătit. La vamă, m-au pus să scot tot. Eu i-am zis vameșului că nu se poate, i-am explicat, «las-o așa!». Nimic! Bine, mă, să vină șeful. «Aurică, n-am ce să fac, auzi?!», mi-a zis șeful de la Vamă. Știau tot, mi-au oprit tot! Și mă pomenesc cu ăștia de la Dinamo... Au vrut să mă agațe, să stăm de vorbă. Abia după ceva vreme, am plătit și vama, am recuperat și marfa", a mai rememorat Țicleanu.
{{text}}