Invitat la „Prietenii lui Ovidiu”, Bănel Nicoliță a povestit câteva episoade în care a fost păcălit de fostul său impresar, Traian Gherghișan.
În 2013, Bănel era împrumutat de Saint-Etienne la Nantes, unde a jucat timp de zece luni, iar „canarii” aveau opțiune de cumpărare, însă Nicoliță recunoaște acum că totul a căzut din cauza omului său de încredere.
Ovidiu Ioanițoaia: Spuneai că ai avut mari probleme cu impresarul tău.
Bănel Nicoliță: Din cauza lui am ajuns pe drumuri, cum se spune! Când tu ca impresar ai patru oferte pe masă, când cei de la Nantes vin la mine și-mi pun oferta pe masă, când eu sunt băiat corect și nu vreau să semnez fără acordul tău... Mi-am zis "omul ăsta m-a scos din țară, am mers cu el pe un drum".
- Cine era?
- Traian Gherghișan. Am avut o ofertă de la Nantes și președintele, fiul patronului, mă scotea în fiecare zi în oraș și mă ruga să semnez. Mi-a propus pe doi ani, dar mereu îi spuneam că trebuie să-i dăm ceva și impresarului. "Nu putem să-i dăm nimic". "De ce?". "E hoț!". Nu înțelegeam... "Bănel, nu-i dau niciun cent. Dacă tu te vei lua după el, ai să te lași de fotbal la 29 de ani". Președintele avea 24 de ani!
- Nu-l credeai pe președinte.
- Atunci i-am zis așa. "Hai să facem în felul următor. Cât am eu salariu? 40.000 brut, da? Dă-mi 30.000 ca să-i dau și lui". "Bănel, nu pot să-i dau niciun cent! El a cerut mai mult decât tine". Eu mă luptam pentru el să câștige un ban, iar el pe la spate lucra cu altceva.
- Au mai fost oferte?
- Una de 400.000 din Turcia, însă trebuia să plec cu altcineva și am refuzat, tot din cauza lui. Am avut ofertă de la Saint-Étienne de prelungire... Și-așa mai departe. Eu am jucat corect și el nu. D-asta am ieșit și am spus lucrurilor pe nume. La Aris Limasol aveam 3.000 pe lună, plecat de la 30.000 din Franța...
- Regretul carierei?
- Că n-am semnat atunci cu Nantes. Când trebuia să nu mă uit nici în stânga, nici în dreapta, să fiu și eu hoț, pe românește. Nesimțit! Dar eu n-am putut. Am învățat din toate.
{{text}}