Într-un amplu interviu acordat pentru Gazeta Sporturilor, Paul Săplăcan, dietetician nutriționist, explică ce ar trebui să facem pentru a trăi mai mult şi mai bine şi cum putem discerne informațiile corecte despre nutriţie.
- Ce alimente nu ar trebui să lipsească din dieta noastră zilnică?
- Aș începe cu legumele pentru că sunt o sursă importantă de vitamine și minerale și cred că foarte puțini oameni mănâncă legume. Aş continua cu ouăle, alimente foarte bogate în nutrienți, în proteine. Şi aici mă refer la ouăle fierte, când le prăjim, punem ulei şi nu mai sunt atât de sănătoase. Ar mai fi fructele, dar aici trebuie să avem în vedere că, spre deosebire de legume, fructele au zahăr şi e bine să le consumăm întregi, nu să ne facem suc din ele.
- De ce?
- Pentru că atunci când facem un suc de portocale, de exemplu, punem 4-5 portocale. Un pahar de suc de portocale are aceeaşi cantitate de zahăr ca un pahar de cola, cantitate pe care corpul nostru o asimilează imediat. Bineînţeles că, spre deosebire de cola, vine cu vitamine şi minerale, dar se pierd fibrele. Aşa că indicat ar fi să mâncăm fructul aşa cum e ca să profităm de toate beneficiile lui. Iar când mâncăm fructe, e aproape imposibil să mâncăm patru-cinci unul după altul aşa cum se întâmplă atunci când bem un pahar de suc.
- Ați pus legumele pe primul loc. Ar trebui să ne facem griji în privinţa lor având în vedere că sunt stropite cu pesticide sau alte substanţe?
- Trebuie spălate foarte bine sub un jet de apă caldă, dar nu e bine nici să facem o psihoză din chestiile astea. Există reglementări europene, există niște legi care trebuie respectate, se fac controale destul de riguroase. Iar beneficiile pe care le aduc legumele sunt mult mai mari decât ar fi presupusele probleme aduse de pesticide.
50% din decesele din România sunt atribuite factorilor de risc comportamentali, precum alimentația nesănătoasă
Potrivit unui studiu OCDE din 2021 privind sănătatea în Uniunea Europeană, România se află pe penultimul loc în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, românii trăind în medie 74,2 ani, departe de media europeană, 80,6 ani. Doar Bulgaria stă mai prost decât noi, 73,6 ani.
Şi asta în condiţiile în care acest parametru a crescut cu mai mult de patru ani în perioada 2000-2019, de la 71,2 ani la 75,6 ani. În perioada 2020-2021, speranţa de viaţă a scăzut temporar în Europa, inclusiv în România, din cauza pandemiei de COVID-19.
Peste o treime dintre decesele din România sunt cauzate de boli cardiovasculare, mai exact 35,4%. Potrivit lui Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, în ţara noastră se înregistrează de două ori mai multe decese cauzate de infarct şi o patologie de trei ori mai crescută a bolilor cardiovasculare faţă de ce se întâmplă în Europa.
Boala cardiacă ischemică e principala cauză de mortalitate în România, 19,1% din decese fiind cauzate de această afecţiune. Urmează accidentele vasculare cerebrale, 16,3%, cancerul pulmonar, 3,9%, bolile ficatului, 3,5%, şi pneumoniile, 3,3%. Datele sunt din 2018, ultimele dinaintea pandemiei de COVID-19.
Chiar dacă mulţi factori de risc nu pot fi influenţaţi, cum ar fi vârsta, genul sau istoricul familial, sau pot fi greu modificaţi, cum ar fi poluarea atmosferică, există totuși mulţi factori care depind de alegerile fiecăruia dintre noi. Aceştia sunt factori de risc comportamentali, care includ consumul de tutun şi de alcool, alimentația nesănătoasă și activitatea fizică scăzută. Totul aici.
{{text}}