În direct la GSP LIVE, Gabi Tamaș (39 de ani) a vorbit despre familia sa.
Fundașul Concordiei Chiajna a dat detalii despre relația cu tatăl său, fost șef al Poliției din Poiana Brașov, dar și cum discută cu fiica sa despre scandalurile în care a fost implicat.
- Senzația a fost totuși că erai un copil răsfățat și alintat. Tatăl tău era șeful poliției din Poiana Brașov.
- Alintat, răsfățat, dar dacă îi ceream o bicicletă nu mi-o dădea. Aveam banane, dar le punea maică-mea sus, pe dulap, să nu ajungem la ele. Vezi Doamne, să se coacă. Aveam necesarul pe masă, dar nu mai mult. Am fost crescut ca în dictatură. La ora 6 intram în casă, altfel mă furau țiganii. Aveam program strict. Eu ajunsesem să joc la Galatasaray și stăteam în Brașov într-un apartament cu două camere. Acolo dormeam. Eu cu fratele meu într-un pat, tata cu mama în altă cameră.
- Ne știm de când jucai la naționala de tineret. Am avut mereu impresia că undeva, în mintea ta, e o dorință de a te răzvrăti doar pentru a atrage atenția…
- Nu. Fac totul ca să arăt unor persoane din anturaje, din oraș, că nu e datorită lui taică-miu ce am făcut. Am vrut să le arăt că nu e adevărat. Ziceau: “Taică-su e polițist, din cauza lui a ajuns la lot”. Păi, stai, mă, din cauza lui tata am ajuns la Galata? La Celta? Stați puțin, tata e tata, eu sunt eu. Tata a fost și el sportiv de performanță, a făcut schi fond, a fost la Jocurile Olimpice. Eu am vrut să-l depășesc.
- Tatăl tău a fost supărat pe tine pentru ieșirile tale.
- Nu știa ce să mai zică. Ca părinte, te supără. indiferent dacă sunt adevăruri sau nu. Eram la Dinamo și am apărut în Cancan că am furat Dinamobilul și am plecat cu el la petrecere. L-am sunat pe domnul Badea, pe Borcea și le-am spus că nu se poate așa ceva. Era infracțiune, naibii, să fur o mașină, mă duceam la pușcărie. Noi eram la Săftica și Dinamobilul era în Ștefan cel Mare. Atunci am vrut să iau măsuri legale, dar mi s-a spus că n-are rost. Am lăsat subiectele să meargă și dacă erau adevărate, și dacă nu. Și acum scriu ce vor, nu mă mai interesează. Și cred că nici pe oameni, s-au obișnuit.
- Fiica ta cum a primit toate subiectele din presă despre tine?
- Acum a început să se mai uite, e mai mare. Nu m-a întrebat nimic, mi-a zis doar o dată despre Israel, când am stat în închisoare. I-am zis că nu e adevărat și că doar am stat la poliție. Acum știe adevărul, a citit toate ziarele. I-am spus: “Am făcut o prostie! Nu trebuia să beau și să conduc atât de tare”. Trebuie să îi spui copilului, altfel rămâne marcat pe toată viață. De aia spun și de ai mei. Mama suferă, frati-miu la fel. Acum e și el în minister și când se aude o chestie din asta…
- În ce minister?
- E șeful poliției din Poiana Brașov, ca tata. Era mai talentat ca mine la fotbal, dar n-a vrut să mai joace. După un meci la Tractorul Brașov în care fusese titular s-a supărat și n-a mai vrut să joace fotbal. Nu știu de ce s-a supărat.
- De ce nu te lași?
- Am două motive. Unul e fetița mea de 11 ani. Când am o zi-două libere merg acasă și începe să plângă, se supără când plec de lângă ea. Eu la București, ea e la Brașov. O întreb mereu. „Vrei să nu mai joace tati?”. Îmi răspunde că nu vrea. “Atunci nu mai fi supărată”.
- N-ai întrebat-o niciodată de ce nu vrea?
- Nu știu. N-am întrebat-o, dar uite că o să o întreb. Probabil că sunt încă în centrul atenției, copiii din jurul ei mă știu de la televizor. Și al doilea motiv este că îmi place foarte mult fotbalul. Nu știu cât o să mai joc, dar nu simt că sunt bătrân. Dimineața când mă trezesc mă cam dor toate, în special genunchiul stâng, dar mă simt foarte bine la fotbal.
{{text}}