Senatorul Vasile Dîncu a anunțat că a cerut retragerea inițiativei de modificare a Legii Sportului, care ar fi ajutat-o pe CSA Steaua să promoveze în Liga 1.
- În aprilie, Vasile Dîncu și colegi de-ai săi din PSD au propus dezbaterea în regim de urgență a unor modificări aduse Legii educației fizice și sportului.
- Conform actualei Legi a Sportului, roș-albaștrii nu pot ajunge în primul eșalon decât dacă își schimbă forma de organizare. Fie ca asociație non-profit, fie ca societate comercială pe acțiuni.
Deși el a fost cel care a inițiat proiectul de modificare al Legii Sportului, Vasile Dîncu a precizat în această dimineață că a cerut retragerea proiectului.
Motivul? „Am luat această decizie în urma celor două avize negative primite din partea Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social. Cele două avize, cu caracter consultativ, nu răspund esenței propunerii noastre legislative, dar din respect pentru democrație le acceptăm”, anunță Vasile Dîncu.
Vasile Dîncu a cerut retragerea proiectului de modificare a Legii Sportului. Ce urmează pentru CSA Steaua
CSA Steaua a terminat sezonul pe locul 2, care i-ar fi permis promovarea în Liga 1. Acum, dacă Legea Sportului nu va fi modificată, CSA Steaua mai are o singură soluție pentru a avea drept de a juca pe prima scenă: asocierea cu un privat.
Vasile Dîncu explică: „Acum este foarte clar că singura soluție pentru CSA Steaua București, cea care a câștigat promovarea pe teren, este aceea de a se asocia cu o entitate privată.
În calitate de ministru al apărării am promovat modificări ale ordinelor interne, astfel încât CSA Steaua București să aibă dreptul să se asocieze și, în acest fel, să aibă drept de promovare, iar în acest sens am dat un ordin de ministru. Echipa de fotbal și-a câștigat dreptul sportiv de a juca anul viitor în liga superioară, iar clubul și ministerul ar trebui să decidă dacă doresc sprijinirea performanței echipei și rezolvarea unei situații absurde: o echipă să nu aibă posibilitatea să-și valorifice meritul sportiv.
Pentru conducerea Clubului CSA Steaua lucrurile ar putea fi foarte simple: transformarea CSA Steaua în societate de acțiuni, din care un procent semnificativ (90% sau 99%) să fie deținut de MApN, iar restul (10% sau 1%) să fie deținut de entitatea privată cu care clubul se asociază (fie că este vorba despre Romtehnica, companie aflată în subordinea MApN, ori despre fundația suporterilor steliști AS47, ori despre orice altă entitate privată); în acest mod echipa de fotbal ar putea avea drept de promovare în prima ligă imediat.
Ideea că CSA Steaua București ar putea pierde dreptul de proprietate asupra brandului nu se susține, deoarece condițiile asocierii se vor stabili prin statutul noii societăți, care va reflecta voința clubului și a MApN”.
Mesajul integral al lui Vasile Dîncu
Am solicitat Biroului Permanent al Senatului retragerea propunerii legislative pentru modificarea art. 31 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, înregistrată cu numărul L309/2023 pe care am inițiat-o, în luna aprilie, alături de colegii mei Radu Mihai Popa și Bogdan Constantin Matei.
Am luat această decizie în urma celor două avize negative primite din partea Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social. Cele două avize, cu caracter consultativ, nu răspund esenței propunerii noastre legislative, dar din respect pentru democrație le acceptăm.
În spiritul respectului pentru adevăr suntem datori să facem o mențiune: a invoca argumentul conform căruia promovarea sportului poate constitui un obiectiv de interes comun doar în sensul art. 107 alin. (3) lit. (c) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), dar și faptul că un club profesionist este o întreprindere comercială și face obiectul dreptului UE în domeniul concurenței, este neavenită în situația noastră deoarece, în acest moment, cluburile de fotbal sunt cluburi profesioniste, cu sportivi profesioniști, care sunt plătiți din fonduri publice sau având finanțare mixtă.
Este și cazul Clubului Sportiv al Armatei Steaua București, cel care funcționează acum, chiar dacă nu este înscris în așa-zisa „Ligă Profesionistă de Fotbal”, în regim profesionist, nu amator. Dacă s-ar aplica aceste prevederi invocate, atunci cluburile departamentale de la noi nu ar putea funcționa, iar România ar fi sancționată pentru acest lucru.
Inițiativa noastră nu a vizat înființarea de noi cluburi profesioniste, ci a avut ca scop rezolvarea situației tuturor cluburilor departamentale pentru că, în România, în acest moment, majoritatea sporturilor de performanță sunt finanțate în acest fel: handbal, polo, volei, rugby, înot etc. Fără finanțare publică aceste cluburi românești nu ar putea face performanță, iar un sportiv precum David Popovici, multiplu campion mondial, care primește finanțare din partea Ministerului Afacerilor Interne, prin clubul departamental Dinamo, nu ar mai putea să facă performanță, cel puțin nu în România.
Așadar, dezbaterea privind finanțarea publică versus finanțarea privată este un non-sens, întrucât, în momentul de față, 90% din sportul de performanță din România este susținut din fonduri publice. Cea mai mare parte dintre echipele din Liga Profesionistă de Fotbal beneficiază de finanțare și din fonduri publice, directă sau indirectă, dar aici, spun partizanii FCSB, nu sunt fonduri publice, dacă vin din bugete locale sau județene. Cei care blochează accesul echipei CSA Steaua București în Liga Profesionistă se fac că nu observă situația de fapt din sportul românesc și nici nevoia sprijinului din fonduri publice pentru sportivii de performanță.
Inițiativa noastră, deși ar fi ajutat CSA Steaua București, nu a fost făcută special pentru acest club, așa cum s-a spus în repetate rânduri, ci pentru toate cluburile departamentale din România.
Acum este foarte clar că singura soluție pentru CSA Steaua București, cea care a câștigat promovarea pe teren, este aceea de a se asocia cu o entitate privată. În calitate de ministru al apărării am promovat modificări ale ordinelor interne, astfel încât CSA Steaua București să aibă dreptul să se asocieze și, în acest fel, să aibă drept de promovare, iar în acest sens am dat un ordin de ministru. Echipa de fotbal și-a câștigat dreptul sportiv de a juca anul viitor în liga superioară, iar clubul și ministerul ar trebui să decidă dacă doresc sprijinirea performanței echipei și rezolvarea unei situații absurde: o echipă să nu aibă posibilitatea să-și valorifice meritul sportiv.
Pentru conducerea Clubului CSA Steaua lucrurile ar putea fi foarte simple: transformarea CSA Steaua în societate de acțiuni, din care un procent semnificativ (90% sau 99%) să fie deținut de MApN, iar restul (10% sau 1%) să fie deținut de entitatea privată cu care clubul se asociază (fie că este vorba despre Romtehnica, companie aflată în subordinea MApN, ori despre fundația suporterilor steliști AS47, ori despre orice altă entitate privată); în acest mod echipa de fotbal ar putea avea drept de promovare în prima ligă imediat. Ideea că CSA Steaua București ar putea pierde dreptul de proprietate asupra brandului nu se susține, deoarece condițiile asocierii se vor stabili prin statutul noii societăți, care va reflecta voința clubului și a MApN.
Sper ca oamenii care au insistat ani de zile că echipa nu poate promova din cauză că trebuie modificată legea sporturilor, dar în tot acest timp ei nu au încercat să facă nimic pentru modificarea actului normativ, înțeleg acum că singura modalitate de a realiza visul suporterilor și al sportivilor este de a acționa acum. În caz contrar, vor trebui să explice de ce vor să mențină un patronat absurd asupra unui club de fotbal important al României, în condițiile în care prin organizarea actuală se blochează realizarea meritului sportiv.
- Vasile Dîncu
- asile Dîncu (61 de ani) este senator din partae PSD, fiind unul dintre cei mai influenți oameni ai partidului. A fost ministrul al Apărării din noiembrie 2021 până în octombrie 2022.
- Vasile Dîncu e un suporter din umbră al lui CFR Cluj, așa cum Gazeta a scris în mai multe rânduri. El este unul dintre cei mai influenți sfătuitori ai lui Varga.
- În plus, este apropiat și de actualul președinte al FRF, Răzvan Burleanu
{{text}}