Mirel Rădoi a vorbit într-o ediție specială a podcastului „Profu' de Sport”, filmată în Arabia Saudită, despre cariera lui de antrenor și despre echipele de la care a plecat într-o manieră controversată.
Trecut pe la FCSB, România U21, naționala de seniori și Universitatea Craiova, Mirel Rădoi a dezvăluit că regretă cel mai mult plecarea de la formația lui Mihai Rotaru.
VIDEO Regretul lui Rădoi: „Îmi pare rău că am plecat de la Craiova"
- La care îți pare mai rău că ai renunțat? La FCSB, la naționala mare sau la Craiova? De la care ai plecat cu inima îndoită? De la care simți că dacă ți s-ar mai fi dat un pic mai mult timp, ai fi făcut ce trebuie?
- De la Craiova! Puțin regret am avut și când am plecat de la tineret, vă spun sincer. Aș fi vrut să termin mandatul cu o nouă calificare. Dar cel mai mare regret a fost acum, la Craiova. Nu mi-a fost absolut deloc ușor când am luat decizia aceea. Și nu doar după discuția din vestiar cu echipa și cu băieții, vorbesc despre ce s-a întâmplat în ...
- În oraș sau cum? Simțeai entuziasm?
- Tot, și cu suporterii. Chiar mi-a fost greu să iau decizia asta, dar simțeam că situația nu se îndreaptă într-o direcție bună, că nu duce la nimic bun. Se putea întâmpla același lucru puțin mai târziu. Asta e impresia mea. Se derulau lucrurile în așa fel încât mai devreme sau mai târziu tot trebuia să-mi dau demisia.
- Dar de ce? Ce-i făcea să-ți șubrezească poziția în condițiile în care...?
- Noi am avut niște discuții la nivel de strategie, ce să facem în următoarele luni. Dar au început să apară public informații pe care noi le discutam într-un cerc restrâns. Ușa biroului meu era mereu deschisă. Eu am început să las multe coli A4 pe birou, cu diverse înscrisuri. Scriam nume de jucători la care, într-adevăr, luasem decizia să renunț. Dar și nume care eu voiam să rămână.
- Capcană, adică? Un fel de nadă.
- Mereu venea cineva și citea de pe acea listă și îi spunea domnului Rotaru. Era Sorin, poate și Marian (n.r. - Marian Copilu) în perioada de la început. Mi-am dat seama apoi că de aici pleacă informațiile. Nu plecau din exterior, ci din interior, ba chiar din biroul ăsta (...). Și-apoi au început din spate, că ăla pleacă, că ăla pleacă. Iar lucrurile acelea au început ușor-ușor să destabilizeze. În timp, s-a mai zis că de ce jucăm așa, că se juca 4-2-3-1 cu Reghe și că patronul ar vrea alt sistem. Nea Sorin nici măcar o dată n-a comentat de sistem! Într-un articol, a apărut declarația lui Sorin că de ce jucăm cu 5 în apărare, dar într-o discuție dintre noi doi, el era fericit cu asta, mi-a zis "în sfârșit e unul care joacă așa!". A fost o situație ciudată pentru mine, fiindcă cineva din club încerca să-l expună pe nea Sorin vizavi de mine. Și, atunci, eu am simțit că lucrurile încep să se rupă din interior.
- Deci, tu nu te ocupai doar de antrenorat pe acolo, te ocupai de tot felul din regii prin club, de oameni care dau informații.
- Și i-am zis domnului Rotaru: Vreau să am o discuție cu dumneavoastră, cu nea Sorin, cu Marcel Popescu, cu Ovidiu Costeșin, cu Marian Copilu. Toți cinci să fim acolo și să spunem lucrurilor pe nume, fiindcă mie mi se pare că tragem în direcții diferite. Dar după aceea Marian a plecat, a urmat și necalificarea de la Beer Sheva... Acolo au început să fie foarte evidente problemele la nivel de grup și de club. A fost primul moment care a început să ne zguduie bine. A fost mai mult decât o fisură. Dar, cum am spus, nu reproșez nimic clubului. Au o parte de vină, dar cea mai mare parte din vină e a mea, fiindcă eu am făcut antrenamentele, eu am ales jucătorii care trebuie să joace, au am ales sistemele de joc, nimeni altcineva.
{{text}}