Cosmin Contra (47 de ani) a fost invitatul lui Cătălin Țepelin, la o ediție specială a podcastului „Profu' de Sport”, din Arabia Saudită.
Antrenor la Damac FC, Cosmin Contra a vorbit despre perioada petrecută ca selecționer (septembrie 2017 – noiembrie 2018) și este de părere că „tricolorii” ar fi mers pe un drum bun, dacă rămânea la națională.
VIDEO Cosmin Contra: „Nationala era pe un drum bun cu mine. Noi ne așteptăm la lucruri mărețe, dar nu mai trecem de primul tur preliminar în cupele europene”
- Crezi că și la naționala aveai nevoie de mai multă răbdare și mai mult timp? Până la urmă ai avut un obiectiv și s-a ratat. Simți totuși că era pe drumul bun naționala cu tine?
- Eu cred că da, eu cred că da. Schimbul de generații care s-a produs în timpul mandatului meu și avea nevoie de timp. Se putea califica, pentru că am lăsat echipa la baraj. Se putea califica la un campionat european în momentul ăla. Dar nu e ușor să schimbi generațiile la echipa națională. Sunt generații mai talentate, sunt generații mai puțin talentate. Dar uite, rezultatele se văd după ani de zile. Am început bine o campanie și suntem pe un drum ascendent, ca rezultate.
- Ți-ai reproșat anumite momente din perioada mandatului la națională?
- Când nu obții o calificare, totdeauna îți găsești și îți reproșezi multe lucruri. Poate n-am fost inspirat în anumite momente, dar în alte multe momente am fost inspirat și am câștigat meciul. E cu dus-întors. Dacă îmi reproșez ... Când nu mă calific, sunt primul vinovat. Și de aceea am plecat.
- Dar ziceai că poate era nevoie de un pic mai multă răbdare.
- Păi, eu n-am mai avut răbdare.
- A, n-ai mai avut tu răbdare pâna la urmă.
- N-am mai avut eu răbdare până la urmă. Pentru că, sincer, e foarte greu să lucrezi pentru echipa națională având o presă ostilă. Și dacă ai o presă ostilă și lumea în fotbalul românesc nu înțelege că o schimbare de generații... Să ne uităm unde am ajuns ca fotbal în Europa, unde au ajuns să joace jucătorii români în Europa față de anii în care eram noi! Poți să faci o analiză mult mai coerentă, mai cinstită și îți dai seama că poate e nevoie de mai mult timp ca să obții o calificare, mai mult timp decât se așteaptă suflarea fotbalistică din România.
- Poate fi adevărat că presa a fost ostilă, dar n-a fost ceva personal. Presa ostilă sau pretențioasă și dornică de calificări a fost și cu tine, a fost apoi și cu Rădoi, este și acum cu Iordănescu. A fost înainte și cu Daum.
- Eu cred că în presa din România sunt oameni foarte capabili ca să facă o analiză foarte corectă a fotbalului românesc, ceea ce nu s-a întâmplat. Noi ne așteptăm la lucruri mărețe, dar nu mai trecem de primul tur preliminar în cupele europene.
- E adevărat, dar…
- Dar așteptările nu sunt conforme cu realitatea! N-ai cum să ai rezultate când în cupele europene n-ai niciun cuvânt de spus, când tu ai jucători care joacă în ligile inferioare din marele campionate. Și când tu nu ai doi jucători care să-ți vină de la echipe mari, cu personalitate, cu [rezistență la] stres, iar în momentele importante ale unei calificări să-ți câștige meciurile. Tu nu ai! Atunci trebuie să-ți creezi un grup, o echipă. Ceea ce ziceam mai devreme că și Edi încearcă acest lucru. Și Mirel, căruia i-am predat ștafeta, a încercat acest lucru. Pentru că nu mai avem individualități la fel ca în anii trecuți la echipa națională.
- Da. Dar în anii trecuți au mai fost exemple de echipe mici sau care n-au super jucători și care au reușit o calificare. O Macedonie de Nord, o Islandă, niște echipe fără pretenții care au reușit. La noi probabil că de asta…
- Eu cred că Islanda a avut o generație extraordinară.
- Totuși, e o țară cu 300.000 de locuitori. Știi?
- Și la noi s-a născut Generația 94 din nimic și am ajuns aproape de semifinale la Campionatul Mondial. Sunt generații excepționale. Islanda a avut o generație extraordinară, Macedonia la fel.
- Frustrarea sau lipsa de răbdare pe care o au deopotrivă publicul și presa vin din faptul că nu mai reușim nicio calificare. Măcar dintr-o întâmplare sau dintr-un context fericit. La noi se leagă doar eșecurile!
- Eu cred că vom reuși, dar așteptarea va fi mai lungă decât ne așteptăm cu toții. Și eu mă așteptam să mă calific, și Mirel se aștepta să se califice.
- Frustrarea sau lipsa de răbdare pe care o au deopotrivă publicul și presa vin din faptul că nu mai reușim nicio calificare. Măcar dintr-o întâmplare sau dintr-un context fericit. La noi se leagă doar eșecurile!
- Eu cred că vom reuși, dar așteptarea va fi mai lungă decât ne așteptăm cu toții. Și eu mă așteptam să mă calific, și Mirel se aștepta să se califice.
{{text}}