În timpul lor liber, zeci și zeci de migranți din Asia își lasă motoretele pe care au cutii Glovo, cu ajutorul cărora livrează mâncarea, și se strâng în Parcul Natural Văcărești ca să joace cricket.
„Delta din Sudul Bucureștiului”, așa cum se mai numește Parcul Natural Văcărești, este martorul unui joc straniu. Scena se repetă week-end de week-end. Fotograful Cristian Vasile a documentat aici cum mai mulți tineri aleargă cu ceva ”bâte” în mâini după o minge. Nu e baseball ca în filmele americane – e altceva. Jocul se numeșe cricket.
Cricket-ul este un sport de echipă foarte popular în Regatul Unit și în țările Commonwealth-ului, fostele colonii britanice
Descris simplist, pentru cricket e nevoie de un teren sau maidan, echipe și echipament simplu: minge de cricket, (2) bâte de cricket, (2) porți/wicket-uri, mănuși de protecție, cască de protecție.
Tinerii de pe maidanul Parcului Văcărești au bâte, ceva porți improvizate, au minge și echipe dar fără căști de protecție. Cine sunt acești oameni care joacă cricket într-un București care nu a mai văzut așa ceva?
Locul însuși nu a existat recunoscut oficial, ca arie naturală protejată, până acum câțiva ani, când vegetația a luat în posesie fundul unui mare lac de acumulare, la doar o stație de metrou și 20 de minute pe jos de la Piața Unirii, unul dintre ”punctele zero” ale orașului.
La intrarea în parc , jucătorii lasă parcată o „turmă” de scutere iar pe jos, la intrarea pe maidan, poți vedea multe lăzi-cutii Glovo. Glovo, știe toată lumea, este un ”serviciu de curierat la cerere care achiziționează, ridică și livrează produse comandate prin aplicația sa mobilă.” O muncă deloc ușoară.
Cei ce joacă sunt nimeni alții decât muncitorii migranți din țările Asiei
Apariția cricket-ului ca joc în spațiul public deschis nu este o întâmplare: mai devreme sau mai târziu trebuia să se întâmple. Acești oameni nu sunt invizibili: ei vin la noi alungați de acasă de crizele economice sau sărăcie pentru a presta munci.
De obicei, migranții iau cele mai grele și cele mai prost plătite, pe care aici nimeni nu mai vrea să le mai facă. De ce? Pentru că și cetățenii noștri „joacă cricket” pe alte meleaguri: fenomenul migrației economice ne este mai mult decât familiar.
Pe muncitorii migrați îi vezi peste tot: la cozile de la hipermarketuri la amiază sau seara, în metrou, în hoteluri, la debarasare prin restaurante, pe șantiere și prin oraș pierduți căutând blocul pentru a ne aduce de mâncare.
Ceea ce acum câțiva ani era o raritate, acum devine regulă. Și iată că trăim și noi ce au trăit ai noștri afară: meseriile încep să se „etnicizeze. Instalatorul devine „polonez”, muncitorul din construcții „român” iar badanta „româncă”.
La noi, oamenii din livrare devin „asiatici”. Ce spune asta?
Cu timpul însă acești oameni veniți din țările Asiei – așa cum noi plecăm în masă în țările occidentale mai bogate – vor deveni o normalitate.
Câți muncitori străini sunt la noi?
În 2017, România a avut o cotă de 3.000 de permise pe an pentru lucrătorii non-UE. Această cotă a crescut la 100.000 până anul trecut, dar multe dintre ele au fost ocupate cu reînnoiri de către lucrătorii aflați deja în țară.
La sfârșitul anului 2022, în țară erau 113.520 de cetățeni non-UE, o creștere de 110% în cinci ani. De asemenea, existau 54.765 de cetățeni UE, 113.000 de refugiați ucraineni și aproximativ 200.000 de imigranți din Moldova vecină (majoritatea au cetățenie română).
Cauzele sunt multiple dar e clar faptul că cetățenii români plecă încă în masă – a două țară după Siria care e în război civil – din cauza salarizării slabe: ținerea salarizării foarte jos și folosirea propriei populații ca forță de muncă ieftină gonește în masă lumea în cele patru zări.
Plecarea în masă a forței de muncă locale creează un gol imens pe sectoare întregi. Și atunci aceste locuri goale sunt luate de o migrațiune din zonele și mai sărace.
Cât câștigă ei aici? Un reportaj din Libertatea - Cât câștigă zecile de mii de migranți economici din Asia care muncesc în România – susține că majoritatea migranților economici din Asia muncesc în România în sectorul construcțiilor și în servicii pe un salariu mediu de 572 de dolari (2.712 lei), și că în primele 10 luni ale anului 2022 au fost emise 78.635 de avize de angajare pentru cetățeni din țări non-UE, arată date de la Inspectoratul General pentru Imigrări.
Acești muncitori imigranți încep să fie peste tot, să facă munci în mai toate sectoarele. Dar ei nu pot fi invizibili și în afara muncii. Ei vin cu familia sau comunitatea lor, cu tradițiile lor, cu religia, limba și cultura lor. Ei vor deveni parte a societății noastre.
Acești oameni care muncesc enorm făcând munci pe care nimeni nu le mai face deocamdată joacă cricket pe maidanul sălbatic al Parcului Văcărești, un loc născut recent, pentru o lume care abia se naște. Ca o metaforă a realității.
{{text}}