Dan Coe, marele căpitan al giuleștenilor din anii '60, a fost găsit spânzurat într-un apartament din Köln. Aproape nimeni n-a crezut în varianta oficială a sinuciderii.
- de Pompiliu Constantin
Dan Coe a fost căpitanul Rapidului, a contribuit substanțial la câștigarea titlului din 1967 și a jucat pentru națională în 41 de meciuri. Cariera sa sportivă de excepție a fost completată de o viață tumultuoasă care s-a sfârșit brusc în toamna anului 1981. A fost găsit spânzurat în apartamentul său din Köln.
Avea 40 de ani, iar moartea sa prematură în condiții obscure a alimentat un mit pe care fenomenul rapidismului îl perpetuează. Meci de meci, fanii rapidiști îl omagiază pe Dan Coe prin versurile: "Un salut din vechea Troie / Pentru faima lui Dan Coe / Şi înc-o dată că e voie / Ahoe!”.
Cine l-a omorât pe Dan Coe? A fost mâna Securității?
Coechipierii și antrenorii l-au perceput ca pe un exemplu de conduită, un fotbalist empatic, un caracter puternic. Forța sportivă etalată pe terenul de fotbal a venit în contradicție cu finalul vieții sale.
Tocmai condițiile în care a fost găsit decedat i-au făcut pe mulți să privească cu suspiciune ideea că Dan s-ar fi putut sinucide. Din această disonanță a faptelor a apărut ideea că fostul fotbalist a fost asasinat de Securitate, mai ales că își crease și profilul unui personaj antisistem.
Coe provenea dintr-o familie care a avut de suferit în perioada comunistă. Tatăl său, Duce Coe, a fost fotbalist la Sportul și a cunoscut temnițele comuniste din postura de deținut politic deoarece aderase la cauza legionară.
Dan a ales să joace la Rapid, o echipă considerată antisistem, unde primise supranumele de „Ministrul Apărării”, cu care se lăuda, din dorința de a ironiza imixtiunea ministrului Apărării la clubul Steaua, rival al Rapidului.
Coperta revistei Sport din 1969, cu Culae Lupescu, Rică Răducanu și Dan Coe // foto: pentrufaimaluidancoe.blogspot.ro„Greșeala” de a vorbi la Europa Liberă
Nu în ultimul rând, el a intervenit la radio Europa Liberă, care emitea din Germania și care era ascultat în mod ilegal de către români pentru a afla realitățile sociale.
A vorbi la Europa Liberă echivala cu trecerea de către regimul comunist pe o listă neagră. Aceste elemente coroborate i-au determinat pe apropiații săi să considere că Securitatea avea suficiente motive să-l asasineze pe Coe și să-i însceneze o sinucidere. Ipoteza este susținută de mulți dintre foștii săi colegi și prieteni, precum Kraus, Rică Răducanu, Ion Ionescu, Macri sau Slăvei. Aceștia erau la curent cu fronda lui Dan împotriva regimului comunist.
În același timp, doar câțiva dintre ei menționează depresia în care intrase „Ministrul”, odată cu plecarea din România, dar mai ales după retragerea din cariera fotbalistică. Sunt câțiva factori care indică o situație psihologică dificilă cu care Dan s-a confruntat.
În primul rând, este pierderea statutului social de care se bucurase ca fotbalist. Odată retras din activitate, el nu a mai fost la fel de vizibil, iar beneficiile economice s-au diminuat. Aceste probleme au fost dublate de dificultăți familiale.
Fără bilet de adio
Nu în ultimul rând, în 1980, decide să meargă în Belgia, unde i se aprobă o plecare de către regimul comunist, deoarece jucase în această țară pentru Antwerp în perioada 1971-1973, dar nu se mai întoarce în România, ci preferă să meargă în Germania, stabilindu-se la Köln.
Începe să învețe limba germană, se înscrie la cursurile unei școli de antrenori, dar adaptarea la noua societate a fost complicată. Toți acești factori au apăsat pe umerii lui Coe, iar depresia se poate să se fi declanșat în acest context.
Pe acest fond emoțional instabil a fost pusă sinuciderea sa. Însă faptul că a fost găsit mort spânzurat a ridicat mai multe semne de întrebare anchetatorilor, mai ales că Dan nu a lăsat niciun bilet de adio. Cercetarea cazului a fost abandonată relativ repede, fostul fotbalist a fost înmormântat în Germania, ceea ce a deschis calea pentru numeroase speculații.
Investigațiile jurnalistice ulterioare, demarate după 1990, nu au putut strânge prea multe informații, ba chiar au adâncit misterul. De asemenea, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității anunță că nu deține vreun dosar cu numele lui Dan Coe.
Fostul fotbalist a rămas însă prezent în memoria colectivă prin scandările de pe stadion, articole care reiau povestea sa, mărturii ale celor care l-au cunoscut și chiar turnee de fotbal care-i poartă numele. Pentru că moartea lui nu ar fi suscitat un interes atât de mare dacă Dan ar fi fost un fotbalist banal.
A vorbit la Europa Liberă și «ăștia» l-au lucrat. Nu era Dan ăla să-și ia viața singur... Cum zic ei că l-au găsit spânzurat... Nu cred în varianta asta"
- Rică Răducanu, la „Prietenii lui Ovidiu”
{{text}}