Jean Vlădoiu, 54 de ani, a rămas în istorie cu 3 minute bifate la un Mondial, cu o eliminare „care m-a făcut celebru” în meciul cu Elveția, dar și cu prima de participare în SUA tăiată de Anghel Iordănescu și Mircea Sandu.
- Emisiunea „Prietenii lui Ovidiu” este difuzată în fiecare săptămână, de la ora 20:00. Poate fi urmărită pe pe site-ul www.GSP.ro, pe pagina de Facebook a Gazetei (link AICI), pe contul de YouTube al Gazetei (abonează-te aici), în format podcast pe principalele platforme de distribuție a podcasturilor: Apple Podcast și Spotify.
- Cariera ta fotbalistică e marcată de Mondialul din Statele Unite.
- Am devenit celebru cu cele trei minute jucate la Mondial. Negativ, dar m-a și ajutat în carieră. Am intrat la 3-1, nici n-am atins-o până s-a făcut 4-1. Consecințele au fost drastice pentru mine. Pe lângă plecarea acasă, mi s-au tăiat 35.000 de dolari!
- Prima sau ce?
- Da! După meciul cu America m-au trimis acasă de unul singur. Era la modă să fie trimis cineva acasă. Germania l-a trimis pe Effenberg pentru gesturile obscene către tribună, pe Maradona l-au prins dopat și-am mai fost eu, un no-name. A fost un moment greu pentru mine! Toată lumea mă înjura când am ajuns acasă. Altul în situația mea s-ar fi lăsat!
- Îți mai amintești momentele alea?
- Am făcut o alunecare și am băgat piciorul sus. Era de "roșu"! Chiar dacă nu l-am lovit foarte tare, atacul se vede criminal! Foarte dur, dar piciorul s-a dus printre picioarele lui. Nu l-am atins cine știe ce. A și jucat... S-a văitat puțin p-acolo. Atacul este de "roșu". Mai ales că aveam viteză, explozie pe spațiu mic. Din dorința de a face ceva, nu aveam nici experiență. La 4-1 nu mai bagi alunecare să lași echipa în zece oameni.
- Ai intrat atunci că Răducioiu era suspendat, nu?
- Da! El era top la AC Milan și era foarte greu să-l înlocuiești, dacă nu chiar imposibil. Era într-o formă senzațională! Numai că Iordănescu mi-a zis să dau totul... Și cred că am făcut o greșeală! Asta e clar. Neatenție, dorință prea mare. Am devenit cunoscut negativ în urma acestui joc și mi-am văzut de carieră.
- S-a scris atunci că tatăl tău a împușcat televizorul de nervi!
- Multe minciuni! Tatăl meu nu avea armă pe vremea aceea. Era șofer, rupt total de fotbal. Pe mine mama m-a dus la fotbal. Tatăl meu a fost la două meciuri în toată viața lui. N-avea armă, n-avea nimic. Au fost doar speculații de presă ca să mă denigreze în perioada aia. Era la modă atunci să se scrie de tine senzațional. Eu nu am locuit cu ei la Călinești, deci armele erau la București.
- Și că mai împușcai găinile când te enervai.
- O altă minciună... Eu n-am avut în viața mea găini! Cum să împușc găinile prin curte?! Fabulații, exagerări ale unora pentru deliciul publicului. Trebuie să fii nebun să faci lucrul ăsta!
- Cum te-ai simțit după Mondialul din 1994?
- Îngenuncheat, criticat, înjurat. De oamenii dragi, pentru care eu am făcut tot ce mi-a stat în putință. Mă refer la suporteri...
8 este numărul trofeelorpe care Vlădoiu le are în palmares: de 5 ori campion al României (de patru ori cu Steaua și o dată cu Dinamo), plus alte 3 Cupe ale României (două cu Steaua și una cu Dinamo)
- Cei din echipă?
- Din staff nu mi-a reproșat nimeni nimic. Niciun coleg. Toți greșim. Hagi în 2000 n-a luat "roșu"? A mai împușcat ceva prin casă? S-a făcut atât tam-tam? Și vorbim de Hagi, nu?! Nimeni n-a zis nimic. Eu eram un no-name, de la Steaua și Rapid. Nu eram un mare fotbalist, ci doar o rezervă a acestor jucători fabuloși pe care i-am avut.
- Ai dreptate.
- Și-am avut noroc cu o generație de senzație. Eram rezervă și ca mine mai erau, dar ne știam lungul nasului. Când prindeai să joci un minut sau erai în acel lot era WOW! Eu, Viorel Moldovan, apoi Ganea, Craioveanu... eram la fel.
Sancțiune-record primită de Jean Vlădoiu din partea FRF: „Mi-au dat amendă șapte garsoniere!”
- Dar de ce 35.000 de dolari?
- Atât au luat cei care n-au jucat deloc! OK, am greșit, am luat un cartonaș roșu, sunt de acord să primesc o amendă... Cu 5.000 de euro eu mi-am luat o garsonieră la Lujerului când eram la Rapid. Mi-au dat amendă șapte garsoniere! Dă-mi cinci mii, zece mii că am luat un "roșu", dar 35.000?! Să-mi ia tot banul?
- Prea mult!
- Mult! Nu puteai să-i dai în judecată ca în ziua de azi ca să-ți ceri drepturile.
- Dar din ce știu transferul se făcuse.
- Banii intraseră în contul meu, dar mi i-au retras cei de la Federației. Niciodată nu mă gândeam că o să-mi ia toți banii... Mă așteptam la o amendă! N-am câștigat niciun ban la Mondiale, dar m-am făcut cunoscut. Am avut o perioadă în care mi-a fost greu. Oricum eram înjurat peste tot pe unde jucam în țară cu Rapid, dar eu eram și mai și. Amendă bună, de 35.000 de dolari...
- Unică în România.
- Amenda asta sigur n-a plătit-o nimeni din România. Și mai vorbim și de '94, când banii aveau altă valoare. Am învățat din greșeala făcută și m-a întărit, fiind un jucător care poate face diferența. După doi ani am ieșit golgheterul României și-am câștigat tot ce se putea cu Steaua: campionat, Cupă, Supercupă.
324 de meciuriși 190 de goluri are Jean în Liga 1. A jucat la FC Argeș, Steaua, Rapid, Dinamo și U Craiova
- Iordănescu avea ultimul cuvânt sau erau Hagi, Popescu...
- Sigur că și ei aveau un cuvânt de spus, pentru că jucau la cel mai înalt nivel. Hagi, Popescu, Răducioiu, Ilie Dumitrescu aveau un cuvânt de spus. Clar! Dar lucrurile erau în normalitate.
- Dar tot jucau cei mai buni.
- În primul 11 erau cei mai buni jucători, care au făcut istorie, era foarte greu să pătrunzi. Noi eram privilegiați că am ajuns printre ei. Iordănescu era un tip foarte dur, dar în afara stadionului era liniștit. La antrenamente, meciuri se transforma, dar cred că ne-a prins bine lucrul acesta.
Pot să trăiesc în afara fotbalului, chiar foarte liniștit. Am avut o perioadă când am fost bulversat și nu știam ce, cum și în ce fel. Rămâne de văzut dacă mă întorc, momentan nici în vacanță n-am plecat.
- Jean Vlădoiu, fost atacant
{{text}}