Plecat din România încă de la 16 ani de la Academia „U”- Luceafărul, Răzvan Pașcalău (19 ani) a fost declarat cel mai bun fundaș din campionatul de tineret al Italiei. A triumfat în finală cu Fiorentina în fața lui Roberto de Zerbi alături de alți 4 români și speră să debuteze de la anul în Serie A.
Într-un interviu pentru GSP.ro, fundașul central povestește cine este persoana de la Lecce care îi motivează cel mai des și motivul pentru care italienii au introdus o regulă prin care jucătorii autohtoni vor fi mai mulți din sezoanele următoare, în urma precedentului creat de echipa sa.
Răzvan Pașcalău, campion în Italia cu Lecce Primavera: „Suntem 11 străini departe de familie și casă”
- Salut, Răzvan! Cum te simți după titlul câștigat cu Lecce în Primavera?
- Salut! Cam de trei săptămâni am ajuns acasă în România, la Cluj. Nici acum nu-mi vine să cred ce s-a întâmplat la Primavera. Nimeni nu s-a așteptat, nici măcar noi. Până la urmă Lecce nu e un club mare precum este Juventus sau Inter. Pe parcurs am avut o serie de victorii, au fost 17 rezultate fără înfrângere și de atunci am putut realiza ceea ce se întâmplă. Ne-am dat seama că avem șanse și am început să credem în noi pe parcurs.
- Sunteți doar un grup de străini?
- Așa este! În primul 11 suntem numai străini și niciun italian și în lot sunt cam 4-5 italieni. Chiar dacă nu sunt mulți italieni pe noi nu dezavantajează în vreun fel. Am creat un grup ca o familie. Suntem 11 străini fiecare departe de familie, prieteni și casă.
- Cred că te bucuri că sunteți un fel de „Lecce romena”?
- Suntem patru români și a fost mult mai ușor pentru noi din punct de vedere al acomodării. Una este să ajungi singur și alta e să ajungi cu alți trei băieți din aceeași țară cu care să vorbești, să stai în aceeași cameră și să împarți tot felul de lucruri.
- Cum ai reușit să te acomodezi plecând de la o vârstă fragedă?
- Am plecat de la 16 ani și cred că m-am acomodat destul de ușor. Am deprins în câteva luni și limba fiind asemănătoare cu limba română și dacă ar fi fost altă barieră cu care ar fi trebuit să mă obișnuiesc la început ar fi fost mâncarea pentru că italienii mănâncă foarte multe paste și orez.
- Cum arată o zi normală la echipă?
- Dimineața după micul dejun facem sală sau antrenament individual pe partea tehnică. Apoi avem prânzul oferit de club la restaurant și de la 14:30 sau 15:00 trecem la antrenamentul cu echipa care durează în jur de 2 ore apoi avem timp liber până la cină. Facem cam două antrenamente pe zi.
- Cât de mult contează alimentația?
- Foarte mult! Nutriționistul care se ocupă de prima echipă vine și la noi la Primavera. Ne face un meniu individualizat pentru fiecare pentru a ști ce să mâncăm în timpul antrenamentului sau înaintea unei partide.
VIDEO. Răzvan Pașcalău: „Chevanton se ocupă de motivația noastră”
- Cum v-ați motivat înaintea finalei de la Primavera, dar și înaintea jocurilor?
- Îl avem pe Javier Chevanton, antrenorul secund, care a jucat în Serie A și a câștigat Europa League cu Sevilla. El se ocupă pe partea asta de motivație cu discursurile lui. Ne adună împreună și ne spune tot felul de lucruri care să ne facă uniți și să ne motiveze. În finală ne-a spus ceva despre familia lui pe care n-aș vrea să divulg, dar ideea acelui discurs era să ne ajutăm unii pe alții. Să ne punem toți la dispoziția lui pentru a-și realiza visul de antrenor de a câștiga Primavera și că el va face același lucru pentru noi pentru a ne îndeplini visul. Discursurile sale au la bază faptul că trebuie să fim o echipă și că meciurile nu se câștigă niciodată individual.
- Descrie-mi puțin sentimentul de a fi cel mai bun fundaș din Primavera?
- Sincer nu m-am așteptat! Eram pe Instagram și citeam articolul respectiv, apoi am scrolat puțin mai jos și mi-am văzut numele. Nu mă așteptam, a fost ceva unic!
Javier Chevanton e ca un frate mai mare pentru mine. Mi-e greu să aleg vreun mentor pentru că au fost antrenorii de la U Cluj și staff-ul de la Lecce care mi-au fost alături. Chiar și Marcel Răducanu mi-a fost alături în unele momente. A mai fost și fratele meu Paul care mi-a dat mereu sfaturi încă de când eram mic.
- Răzvan Pașcalău, fundaș Lecce
- Cum a fost finala?
- Am înțeles că a fost și De Zerbi. Clar a fost un joc pe care am să-l țin minte toată viața. Am primit felicitări din partea directorului sportiv, președintelui și a orașului.
- Care este idolul tău ? E și Cristi Chivu printre ei?
- Din Italia mi-a plăcut foarte mult Cristi Chivu, dar în general mă inspir foarte mult de la Sergio Ramos. M-aș descrie ca o fire mai dură, dar asta depinde de moment.
Răzvan Pașcalău, despre regula introdusă de italiană: „Din cauza noastră”
- Am citit că în Italia se introduce o regulă legată de obligativitatea de a avea în lot mai mulți jucători italieni. V-ați simțit vizați de asta?
- Nu ne-am simțit vizați că suntem foarte mulți români la club, dar ne-am simțit vizați ca echipă pentru că regula impune să fie ca de la anul să fie minim 5 jucători italieni în lot. Regula asta a fost făcută din cauza noastră pentru că fiecare echipă a avut minim 5 jucători italieni în lot, mai puțin noi. Probabil i-am supărat de au făcut-o. Peste 2 ani am înțeles că trebuie să existe 10 jucători.
În Italia nu m-am lovit de nicio problemă. N-am fost etichetați în vreun fel pentru că suntem români și toată lumea din orașul Lecce s-a purtat frumos cu noi.
- Răzvan Pașcalău, fundaș Lecce
- Te gândești la vreun transfer? În România se vorbește că Alexandru Borbei ar trebui să ajungă la FCSB.
- Am văzut și eu acel zvon. Nu pot spune că mă gândesc la un transfer pentru că mai am aici încă 2 ani de evoluat și vreau să-mi fac treaba cât mai bine. Țelul meu este să ajung la echipa mare. Cel puțin acum în cantonament sper să ajung cu echipa mare.
- Ce-ți dorești să faci în viitorul apropiat?
- Mi-aș dori să fac pasul în Serie A la Lecce și să pot debuta. Evident îmi imaginez debutul pe care mi l-aș dori să fie undeva pe nocturnă, într-o zi ploioasă la Lecce sau poate pe un stadion mare precum San Siro.
{{text}}