De azi, Parisul redevine, pentru două săptămîni, regatul roşu. Un teritoriu mic şi mîndru, cu reguli clare, cu ierarhii şi orgolii, cu vedete şi figuranţi. Un teritoriu a cărui regină a abdicat subit, în urmă cu 10 zile. Lipsa avertismentului a sporit şocul şi, într-un fel, teama. Cui lasă Justine Henin Parisul şi zgura lui de foc? Cine îi va prelua coroana? Cît de demnă va fi succesoarea?
De cînd a cîştigat prima dată la Roland Garros, în 2003, belgianca a transmis un semnal precis adversarelor. Jocul ei complet, variat şi elegant, adaptabil oricărei suprafeţe, şi-a găsit totuşi, de-a lungul anilor, cea mai deplină exprimare pe zgură. Acolo a putut mereu Henin să-şi pună în evidenţă reverul unic, strălucitor, acolo şi-a exersat scurtele, acolo a biruit cu evoluţia solidă din spatele terenului, acolo a încercat şi i-a ieşit tot ce a vrut. E turneul de Mare Şlem pe care l-a cucerit de cele mai multe ori, patru, ultimele trei consecutive. Şi, probabil, dacă în 2004 nu s-ar fi bătut cu mononucleoza şi cu accidentările, rusoaica Anastasia Mîskina nu ar fi avut ocazia să ridice trofeul.
Justine a instituit dominaţia asupra zgurii aşa cum a făcut-o şi Rafael Nadal în partea masculină a tenisului. Şocul retragerii din sport a belgiencei l-a lăsat pe spaniol drept unic pretendent clar la titlu. Oricît de ameninţător ar fi Federer, oricît de mult ar fi progresat Djokovici, tot Rafa rămîne favoritul. La feminin însă, lucrurile sînt acum de-a dreptul complicate. Pînă acum, în 2008 s-au disputat patru turnee importante pe zgură, două pe cea verde, nord-americană, două pe suprafaţa roşie, europeană. Învingătoarele au fost Maria Şarapova, Serena Williams, Dinara Safina şi Jelena Jankovici. Nimeni şi nimic nu garantează însă că dintre ele se va alege noua campioană a Roland Garros-ului. Aceasta poate fi extrasă de pe o listă mai cuprinzătoare, cu opt-zece nume.
Oricine ar fi însă, noua sau poate vechea învingătoare va lupta cu imaginea foarte vie a celei care a scris istoria zgurii ultimilor ani în termenii ei. Ai unei fete de doar 1,67 metri, cu un talent uriaş, cu o dorinţă teribilă de a cîştiga, cu ambiţie şi curaj. O fată care va privi, dacă o va face, tenisul roşu în faţa televizorului şi va zîmbi. Pentru ea şi pentru cine îi va lua locul.
În absenţa belgiencei Henin, Roland Garros-ul feminin e deschis, deschis, deschis
{{text}}