Culisele plecării surprinzătoare a lui Dragoș Militaru de la Chindia: „Se bat cap în cap!” + Ce l-a deranjat: „Aberant, cea mai mare prostie, n-am auzit o minciună mai mare!”

Dragoș Militaru a explicat pentru GSP.ro plecarea sa prematură de la Chindia Târgoviște, după doar 2 luni, venită după un 5-0 în Cupă și două egaluri în campionat. 

Antrenorul de 33 de ani, care este cursant la Licența Pro, nu a avut timp să definitiveze lotul de jucători și se declară extrem de dezamăgit de turnura pe care au luat-o lucrurile într-un timp foarte scurt. 

La nici 24 de ore după anunțul oficial al clubului despre plecarea lui, azi, la 14:00, Chindia va prezenta noul antrenor, în persoana lui Vasile Miriuță, tehnician pe care chiar Militaru l-a eliminat la barajul de promovare în Liga 2 în 2021, Unirea Dej - Minaur Baia Mare 3-1. 

Dragoș Militaru: „Din exterior poate părea că era totul pregătit, altfel nu poți să iei aceste decizii”

- Dragoș, spune-mi cum au fost zilele astea pentru tine și cum s-a ajuns în acest punct? 

- N-au fost deloc cele mai bune zile, într-un fel dezamăgitoare. Nu știu să dau un răspuns legat de cum s-a ajuns aici. Eu, unul, nu pot să dau un răspuns clar. Scuze sau motive le poate găsi altcineva, dar, ținând cont de toate circumstanțele formării echipei ăsteia, timpul, lotul de jucători, noutățile, schimbările totale din ultimele 7 săptămâni, trăgând linie nu pot găsi nimic. Încrederea pe care am avut-o în proiect și în discuțiile cu oamenii care m-au sunat să vin aici se bate cap în cap cu decizia care a fost luată. 

- Deja se spunea la începutul săptămânii că ai putea pleca dacă nu obții calificarea în Cupă și victoria cu Buzăul, deși nu trecuseră decât 2 meciuri. Tu erai conștient de ce urmează, ai simțit că orice ai fi făcut oricum plecai? 

- Discuții pot să apară oricând, dar pot fi infirmate de către club la un moment dat. Oricine poate spune orice. Eu am avut mare încredere oamenii care m-au adus aici, am crezut tot timpul că ceea ce am vorbit o să se întâmple. Trebuie să existe timpul necesar formării unei echipe de la zero, chiar dacă vor mai fi și momente nu dintre cele mai bune în timpul jocurilor, e normal, echipa se formează acum, apar jucători noi în primul „11”, era normal să-mi caut și eu cea mai bună formulă. Nu o puteam găsi decât în urma unor meciuri oficiale, la amicale fiecare a avut minute împărțite, echilibrate, am încercat mai multe formule. Să creionezi un nucleu poți doar la meciurile oficiale. Eu cred că eram pe un drum bun, echipa începea să înțeleagă anumite lucruri, să se miște mai bine. Numai timpul putea decide, dar… timpul nu a mai existat. Nici nu știu ce să spun, oricum aș lua-o mi-e foarte greu să înțeleg. Nici n-o să mai mai complic, că nu mai am de ce. 

„Am vorbit ceva la început și ușor, ușor nu a mai fost ce am vorbit”

- Noul antrenor, Vasile Miriuță, era deja în Târgoviște de câteva zile, azi va fi prezentat, cum ți-au picat aceste informații? Totul pare pe repede-înainte, dar paradoxal, foarte planificat.

- Eu n-am nicio treabă cu cine vine după noi, e normal să pună pe cineva antrenor. Nu m-am gândit la lucrul ăsta, eu mă gândeam la noi. Din exterior poate părea că era totul pregătit, altfel nu poți să iei aceste decizii. Încă o dată rămân cu un gust amar, mai ales pentru munca depusă și felul în care am plecat la drum. Am vorbit ceva la început și ușor, ușor nu a mai fost ce am vorbit. Și pentru multitudinea de jucători pe care i-am adus aici, ei venind în urma telefoanelor date de mine. Foarte mulți jucători! Au venit pe încrederea pe care eu le-am spus să o aibă în ceea ce înseamnă proiectul și faptul că vor veni să lucreze cu mine. Îmi pare rău că poate i-am oprit din drumul lor către oferte din zone care erau mai bune pentru ei și eu i-am convins să vină aici pentru a face o treabă bună împreună. Dar nu putem. Ei sunt profesioniști, trebuie să joace bine, să-și atingă obiectivele, să-și respecte contractele și pe viitor sper să mai lucrăm împreună.

- Cum a decurs rezilierea și care a fost motivația oficială pentru faptul că cei din conducere nu vor ca tu să continui?

- Mi s-a spus că așa s-a hotărât, asta e decizia și trebuie s-o acceptăm. Ce motive ar putea fi?! Nici n-am început bine campionatul. Dacă vrei să găsești un motiv, îl găsești. Dar, sportiv, pentru niște oameni de fotbal sau care fac parte dintr-un proiect, nu poți justifica o anumită decizie decât că „așa s-a vrut”. Președintele clubului și-o asumă, a spus-o în mai multe rânduri. Eu ce pot să fac? Ca orice contract, se poate rezilia în anumite condiții. Poți să fii și pe primul loc, să ai rezultate bune și să fii dat afară, nu ai ce să faci. Nu există contract care să nu poată fi atins. Rămân mai mult dezamăgit pentru că nici măcar nu am avut ocazia să văd dacă lucrurile pe care le facem sau urma să le facem sunt bune, ca să-mi fac și eu o autoevaluare concretă. Sincer, așa nu am cum. 

„Poate pe parcurs nu au mai fost de acord cu deciziile mele”

- Pe zona sportivă ai avut o comunicare ok cu Renzo Rossi, cu Eduard Stăncioiu?

- De la început am vorbit să avem niște criterii după care funcționăm. Cel mai important a fost ca fiecare să-și vadă de partea lui pe care o ocupă în club. Andrei [Cordoș] era cel care discuta mult mai mult cu Edi [Stăncioiu] și cu Renzo [Rossi], pentru că făceau parte din administrativ, aveau cu totul alte lucruri de făcut. Eu eram cu partea de antrenament și cu echipa. Automat, ca să ne fie bine, am zis ca fiecare să-și vadă de partea lui. Bineînțeles, comunicăm, avem întâlniri, dar decizia finală pe parte sportivă trebuie să fie a mea. Așa ne-am înțeles de la început. Poate pe parcurs nu au mai fost de acord cu deciziile mele. Nu pot să-mi dau seama, dar nu pot spune că eu am avut o relație cu ei în care să nu vorbim. Eu vorbesc cu toată lumea, mă înțeleg, dacă vine cineva cu argumente am și eu argumentele mele pe parte sportivă, care uneori ar trebui să fie mai importante decât ale oricărei alte persoane care nu se ocupă de ceea ce mă ocup eu. Nici eu nu mă bag, nici nu vreau să am o părerea despre activitatea unui director sportiv, a unui director tehnic sau a unui președinte. Nu-mi permit, fiecare își face treaba lui cum știe mai bine și răspunde pentru ceea ce face!

- Ai simțit o presiune la început sau pe parcurs, din sfera politică? S-a spus că ai deranjat niște oameni importanți, ale căror păreri le-ai ignorat…

- Sincer, e cea mai mare prostie care putea fi expusă. Poate fi confirmat de toată lumea. Eu, în tot timpul în care am fost aici, n-am avut nicio discuție cu cei care susțin financiar echipa. Absolut nicuna! În afara conferințelor de prezentare ne-am mai întâlnit întâmplător la stadion o singură dată, nu a venit nimeni la mine să-mi spună nimic. Eu nici nu-i cunosc pe dânșii. Nu am cum să trec eu peste președinte, să vorbesc… cu cine? Nu-mi permit să fac lucruri de genul, pentru că ar însemna să-mi încalc niște principii pe care le-am discutat cu președintele când am venit aici. Nu vreau să fac așa ceva.

„E cea mai mare prostie, n-am auzit o minciună mai mare!”

- A fost folosită ca argument negativ și plecarea ta de la Dej, cu speculații referitoare la trecerea peste conducere, discuții direct cu primarul, e ceva adevărat?

- Am văzut că s-a adus cumva în discuție, și e chiar foarte urât, că așa s-ar fi întâmplat la Dej. S-ar știrbi munca noastră de acolo, aici nu mă refer la munca staff-ului meu și a echipei, ci și la munca alături de președinte, vicepreședinte, factorii care au susținut echipa, primărie și toți sponsorii, lumea de pe lângă echipă. Ar știrbi toată corectitudinea noastră în acel interval de 3 ani și jumătate. Noi am fost o familie, am rămas o familie, suntem în relații foarte bune, vom fi prieteni pe viață probabil, pentru că am făcut niște lucruri foarte frumoase acolo. Doar noi știm de unde am plecat și unde am ajuns. Mi se pare prea mult să spui lucrurile astea, e un fel de „nu mă cunoști și vorbești despre mine aiurea doar ca să fiu pus într-o poziție nu foarte bună”. E cea mai mare prostie, n-am auzit o minciună mai mare! Să faci legătura cu clubul unde am fost înainte… Noi, la Dej, am discutat până în ultima zi de contract despre prelungirea pe care toți ne-am dorit-o, dar nu a fost posibilă, dar am înțeles cu toții și am zis că în viitor se pot găsi resurse mai mari pentru a oferi condiții mai bune pentru jucători, nu pentru mine. Nici nu avea legătură cu salariul meu, altă prostie. 

Niște aberații, fără legătură cu realitatea. Cine le-a spus ar trebuie să le probeze. Aiurea e că eu am ținut foarte mult la clubul Unirea Dej, la oamenii de acolo și nu e cazul să se aducă vorba despre ei în situația asta. Acolo a fost familia mea, casa mea, viața mea 3 ani și jumătate. E aberant! N-am cum să nu zic nimic. Sunt și ei într-un proces nou de formare a unei echipe acolo

Dragoș Militaru 

- Cu cine ai discutat venirea la Târgoviște?

- Eu nu am fost adus aici nici de președintele de la Consiliul Județean, nici de primărie. Eu am fost sunat de Andrei Cordoș și de Eduard Stăncioiu, pentru că ei au ajuns la concluzia că vor să lucrăm împreună. Nici nu m-a interesat să cunosc pe altcineva mai sus decât ei. 

Eu nu fac fotbal pentru a câștiga milioane de euro la Liga 2 sau să mă cramponez de câteva sute de euro. N-are nicio legătură. Nici nu știu dacă am negociat mai mult de 10 minute contractele, pe unde am fost. Nu ăsta e obiectivul meu. Eu vreau să lucrez într-un mediu sănătos, curat, în care există un proiect, munca ta să fie apreciată. Clar nu poți lucra pe gratis, dar nu faptul că eu îmi doresc nu știu ce sume… 

Dragoș Militaru

„A fost o muncă incredibil de grea”

- Tu ai găsit practic la Târgoviște un club abia retrogradat, cu 2-3 jucători sub contract, un stadion nou și niște angajați din club care habar nu aveau ce o să se întâmple. Cum ai gestionat situația când ai ajuns?

- A fost foarte greu, 2 luni care pentru mine au fost printre cele mai grele. Dar nu mă plâng! Mă așteptam să fie așa, știam unde vin. Am știut de la început, nu am aflat pe parcurs. Nu găsesc scuze, nu mă plâng că a fost greu. Am avut încredere în oamenii cu care am discutat, că vom putea trece peste orice moment greu și ne putem bate pentru obiectivele propuse. A fost o muncă incredibil de grea, să aduci 22-24 de jucători într-un timp-record și să-i faci să și joace împreună, să fie o atmosferă cu un grup total nou, din toate colțurile țării, să faci analize ale posibililor jucători pe care poți să-i aduci cât mai repede, ca să alegem jucătorii potriviți pentru noi. A trebuit să programăm și un cantonament foarte rapid, să stabilim programul, totul foarte repede. Să ne adaptăm pe repede-înainte. 

- Unde s-a rupt totul?

- Eu am crezut că lucrurile trebuie să intre pe un făgaș normal, să fie încredere și răbdare, băieții ăștia au nevoie de timp. E imposibil să sari etapele. Poate nu s-a înțeles că e imposibil să faci asta. Noi am știut că obiectivul final era promovarea în Liga 1, dar nu puteai să faci asta dacă nu mergeai întâi în play-off. Automat trebuia să facem o echipă de primele 6 locuri și apoi să luptăm pentru a promova. Eu cred că echipa se poate dezvolta, sunt băieți buni. 

„Nu cred că jucătorii ar fi putut fi influențați”

- Cu jucătorii cum a fost relația, cum era vestiarul? Ai simțit că sunt influențați și din alte părți sau au fost total alături de tine? 

- Hai să-ți spun un singur lucru: dacă peste jumătate din vestiar a fost adus de mine, jucători cu care am mai lucrat sau pe care îi cunoșteam de mai mult timp, îmi doream să lucrez cu ei, ei cu mine, au venit pentru mine în secunda doi, cum ar putea fi, sincer acum, o relație? Și ceilalți care au venit, poate nu-i cunoșteam, dar luându-mi informații și vorbind cu ei, mi-a făcut o mare plăcere să vină și să lucreze alături de noi. Cum a fost Cornel Dinu, de exemplu, toate discuțiile cu el au confirmat ce mi s-a spus din alte părți, că e un băiat de caracter, pe care mă pot baza, care ne poate ajuta. Și nu doar el, sunt jucătorii care au rămas, Șerban, Ioniță, Zamfir. Nu mă cert niciodată cu jucătorii, încerc să-i ajut. Nu cred că ar fi putut fi influențați, pentru că ei aveau în minte doar să se cunoască cât mai bine și să putem evolua împreună. Cred că doar al treilea portar, Brînzea, n-a apucat să evolueze într-unul din cele 3 meciuri oficiale, în rest au intrat toți cei valizi. 

- În ce relații rămâi cu cei din club sau mai bine zis consideri că rămâi în relații bune cu cineva din club după felul în care a decurs situația?

- Așa ar trebui, asta a fost. Poate pe viitor o să-mi doresc și eu să aflu mai multe chestii care au dus la acest moment, dar eu nu sunt nici ranchiunos, nu port pică nimănui, oricum ar fi. Am avut un contract, am avut toți o clauză de reziliere, se putea întâmpla oricând. Puteam fi dați afară dacă nu erau rezultate. Președintele, exact cum mi-a comunicat, își asumă el toate deciziile. E normal să și le asume! Mai departe le doresc să fie sănătoși și să-și îndeplinească obiectivele. Nici nu am nevoie de foarte multe explicații. Când cineva asta vrea să facă și nu există altă cale de a rezolva o problemă asta e, nu am ce să fac. Nu te poți opune. 

„Singurul lucru care îi lipsea echipei era timpul”

- Ai avut în vreun moment semnale pe care poate ai ales să le ignori pentru că te-ai gândit că se vor rezolva pe parcurs? 

- În viața unei echipe noi, cum e Chindia, cu totul luat de la zero, e imposibil să nu apară lucruri care nu sunt așa cum trebuie. E un întreg mecanism și trebuie rezolvate problemele. Eu sunt pe principiul că le rezolvăm, toate se pot rezolva, trebuie doar să vrei. Și să lași uneori și timpul să rezolve anumite probleme. Singurul lucru care îi lipsea echipei era timpul de a se omogeniza și a se stabili o anumită relație între jucători, pentru că nu au decât 3 meciuri oficiale jucate și niciunul pierdut. 

- Relația cu suporterii cum a fost? Știu că te-ai mai întâlnit cu ei prin oraș și erau optimiști, după meciul de Cupă ți-au strigat și numele, părea că te susțin.

- Nu părea, chiar ne susțin. Oamenii au înțeles că am venit aici să muncim, suntem deschiși, nu urmărim alte lucruri. Au văzut ce jucători buni, de caracter au fost aduși, băieți cu suflet. Jos pălăria pentru ei! Apreciez că ne-au susținut, au umplut stadionul cu Steaua, au mers în deplasare la Slatina, la Blejoi, tot timpul i-am simțit aproape, de când am venit. La reunire, la amicale - au venit și la Brașov, prin oraș, lumea chiar și-a dorit o schimbare, a fost conștientă de moment, de ce pași parcurgem, marea majoritate știa că echipa are nevoie de timp. Sunt sigur că vor rămâne lângă echipă, pentru că e nevoie de ei mai departe, mai ales acasă, unde cu ajutorul lor se pot câștiga jocuri, sunt inimoși, pot da un impuls, înțeleg fenomenul.

„Sunt trist și dezamăgit”

- Cum ai caracteriza perioada asta? Ai rămas cu ceva din această experiență, vei fi mai atent la anumite detalii pe viitor?

- O să-mi mai ia câteva zile ca să-mi dau seama cu ce rămân. Aș fi vrut să rămân cu mult mai multe și să nu fie doar 2 luni, pentru că aproape peste tot pe unde am fost mi-am terminat contractele sau am mers mereu spre înainte și am rămas mereu în relații foarte, foarte bune, fără regrete, reproșuri. Chiar dacă au fost momente și momente, ca într-o familie. Asta este, faci totul ca să fie bine pentru echipă. Aici… nici nu știu, sunt un pic trist și dezamăgit. Nu am putut să îmi creionez un nucleu de jucători pe care să văd că mă pot baza la meciuri oficiale, n-am avut când. Au tot venit jucători și acum 3-4 zile. Mai aveam nevoie de 1-2 care probabil urmează să vină. Nici la momentul acesta lotul nu este complet. Nu m-am mai întâlnit cu o situație de genul, sper ca nici să nu mă mai întâlnesc, pentru că nu e cel mai interesant mod de a te considera antrenor. Să iei o echipă de la zero, să muncești să o faci și nici să nu se termine perioada de transferuri a clubului și efectiv să pleci. E o situație pe care nu o doresc nimănui, așa nu poți să-ți pui în practică meseria. Dacă toată lumea ar face așa, nu poți urma pașii normali, nu ești lăsat. Te mai uiți la alte echipe care au probleme, și în România dar și în orice altă lume normală, și vezi că nu se procedează așa. Dar dacă așa s-a decis acum, sper ca pe viitor să fiu mai atent și să nu mai am parte de astfel de momente. Dacă se va repeta vreodată, o să știu cum e, dar sper să iau decizia bună. Așa nu! Am un amalgam de sentimente, nu știu cum să mă simt, sincer. Nici fericit n-am cum să fiu, sunt dezamăgit, trist, nu înțeleg, sunt multe chestii…

- Ce urmează pentru tine?

- Mă duc acasă, la Târgu Jiu. Eu sunt și cursant la Licența Pro, tot o să avem cursuri… vreau să mă liniștesc. Pe dinăuntru cumva sunt gol, pentru că am dat toată energia în perioada asta, mentală, sentimentală, fizică, m-am implicat foarte mult, trebuie să mă reîncarc cu energie, dacă va apărea o altă discuție să fiu pregătit mental să iau decizia bună și apoi pe interior să am capacitatea de a inspira ceea ce simt unui grup de oameni. Altfel nu pot, nu aș vrea să sar dintr-una într-alta doar ca să mă aflu în treabă. Nici nu știu cât de repede mă reîncarc. Poate într-o zi, două, trei voi privi lucrurile altfel. Asta simt acum. De ieri am început să conștientizez. Vreau să fiu pregătit să dau 200%, pentru că oriunde m-aș duce clubul va avea o așteptare de la mine și vreau să mă ridic la nivelul așteptărilor. 

O să treacă, n-am ce să-mi reproșez, n-aș avea cum în momentul ăsta. Merg mai departe. E o experiență altfel pentru mine, din care poate o să am ce povesti mai departe. Să dau un sfat sau să analizez altfel mai multe situații. Nu prea am așteptări, de obicei, de la oameni. Cred în ei, dar nu am mari așteptări, ca după aia să fiu la pământ. Sunt sigur că va fi bine la un moment dat!



N-aș fi vrut să se încheie așa. Dacă treceau 10-12 etape și eram pe ultimele locuri, probabil aveam mare parte din vină și eu. Știam ce analiză să-mi fac. 



E o simplă experiență, din care nu știu ce am de învățat în momentul ăsta, o să mai analizez. Mergem mai departe, suntem tineri și probabil vor tot fi momente și momente



Dragoș Militaru

Numirile din această vară de la Chindia și oamenii implicați din zona politică:

• Președinte: Andrei Cordoș
• Vicepreședinte: Lorin Petrescu
• Coordonator activitate sportivă: Eduard Stăncioiu
• Director tehnic: Renzo Rossi
• Team manager: Irinel Voicu 
  
   
• Șeful Consiliului Județean Dâmbovița: Corneliu Ștefan 
• Primarul municipiului Târgoviște: Cristian Stan
  
   
• Antrenor principal: Dragoș Militaru
• Antrenor secund: Moundir Moussaddak 
• Antrenorul portarilor: Dorin Silaghi 
• Preparator fizic: Emanuel Gugu