Cehoaica Muchova a fost o adversară prea bună pentru Sorana, dar a și fost ajutată de româncă să arate perfect.
Aventura s-a încheiat la 4 dimineața ora României, cu o minge câștigătoare a Karolinei Muchova. Scorul, 6-0, 6-3 pentru cehoaică, reflectă realitatea din teren. Tenisul este un sport care nu minte frumos ca neastâmpăratul nostru fotbal.
Putem nuanța că Sorana Cârstea a avut șansele ei la un moment dat, în debutul setului 2, dar adevărul este că Muchova a jucat nu bine, ci impecabil. Tentând perfecțiunea, dar un pic ajutată și de Sorana.
18 minute, 9 mingi de break
Liric, ne putem lansa într-o baladă care să hiperbolizeze lupta titanică din game-ul al 4-lea al meciului, concluzionând că acolo s-ar fi jucat soarta meciului. Era deja 3-0 pentru Muchova, care servea, iar Sorana a avut nu mai puțin de 9 mingi de break.
Nu a fructificat niciuna, iar la capătul celor 18 minute cât a durat game-ul cuvântul de ordine a fost dramatism. Cu puțin mai multă sinceritate puteam spune și irosire. Sau neatenție, lipsă de răbdare.
E totuși o problemă dacă ai 9 ocazii să închei un game care te bagă în meci și le risipești pe toate. Nu ghinion este cuvântul potrivit aici.
Zidul
Anticipasem ce fel de meci va fi acest sfert de finală de la US Open dintre Cîrstea și Muchova. Nu e nicio satisfacție în astfel de cazuri să fii confirmat de desfășurarea partidei.
Muchova a jucat variat, precis și curajos cât trebuie. Repertoriul ei tehnic mai bogat decât al Soranei s-a suprapus peste genul acela de zi în care funcționează totul. Serviciul, atenția, acuratețea loviturilor, luciditatea.
Sorana nu putea decât încerca să spargă zidul impenetrabil, căutând breșe invizibile cu ochiul liber. A lovit la fel de tare mingea, dar a fost mai mereu cea care greșea prima în schimburile prelungite. Dacă spun că era previzibil să se întâmple așa nu sunt un bun român?
Când îți permiți să joci mereu altceva
Debutul setului al doilea, cu un serviciu câștigat muncit și un break care totuși nu compensa saga acelui game 4, a dat senzația că meciul poate bascula. A fost 2-0 pentru Sorana, Muchova a ripostat egalând, s-a făcut apoi 3-2 pentru Sorana. Și din acel moment porțile barajului s-au închis definitiv.
Știam că Muchova are răbdare și tehnică peste ce arătaseră Rybakina și Bencic, numele grele învinse de Sorana în tururile precedente. Știam și că finalista de la Roland Garros va rezista mai mult, iar la nevoie va schimba registrul. Să apeleze inclusiv la serviciu-vole, să lovească ba plat, ba liftat, când în contre pied, când plimbându-și adversara stânga-dreapta.
Metamorfoza
Sorana cunoștea toate astea, dar nu putea să își schimbe stilul la distanță de două zile. Oricum, metamorfoza din ultimul an alături de suedezul Thomas Johansson merită aplauze. Să devii o jucătoare mai bună la 33 de ani nu este un exercițiu accesibil oricui.
Statistica partidei întărește impresiile din miez de noapte. 49 de puncte câștigate contra 63 ale Muchovei. Zero ași contra 6 ai cehoaicei. 19-15 raportul erorilor neforțate. Peste toate, 32 de mingi câștigătoare în contul adversarei și doar 12 pentru Sorana. Matematica este o materie crudă.
Uitați „Ce ar fi fost dacă...?”!
Dincolo de statistică rămânem cu aventura frumoasă a unei jucătoare române, alta decât Simona Halep. Poate că ați observat sau poate e doar o falsă impresie, la Simona parcă altfel îi simțeai pe suporterii români din tribune la marile turnee. Iar asta nu mi se pare că se leagă neapărat de cantitatea de turnee câștigate de fostul număr unu mondial.
Cum periodic, dar insistent, ni se atrage atenția că tenisul este o afacere personală a sportivului, a familiei și apropiaților lui, e indicat să evităm efuziunile sentimentale, salutând sobru performanța Soranei la ceas de zenit al carierei. "Ce ar fi fost dacă?" este istorie contrafactuală. Adică ficțiune.
{{text}}