Dani Coman e sigur că România va ajunge în sferturile de finală.
– Dani, cum te simţi?
– (Oftează) Încerc să mă împac cu ideea că nu voi fi la Euro. Vă spun sincer că îmi este foarte greu. M-am apucat de fotbal cu gîndul că într-o bună zi voi fi pe teren la un turneu final şi iată că viaţa mi-a jucat o festă.
A riscat degeaba
– Te-ai ferit să nu recidiveze accidentarea de la umăr şi ai avut parte de un alt ghinion.
– Nu e uşor să te antrenezi şi să joci un an întreg cu gîndul că la vară vei fi la turneul final şi, din cauza unei accidentări stupide, să pierzi o astfel de şansă cu numai cîteva zile înainte de plecare. Au fost momente cînd nu eram complet refăcut din cauza problemei de la umăr şi totuşi am riscat. Am tras de mine pentru că nu puteam accepta ideea că aş pierde lotul pentru Euro. Acum nu mai pot face nimic şi gîndul ăsta mă omoară.
– Vei urmări meciurile României din tribună?
– Iniţial am zis că mă duc să fiu alături de băieţi, dar apoi m-am gîndit cum ar fi să văd meciurile “naţionalei” din tribună. Nu cred că aş putea. Vor juca ei şi pentru mine. Pe de altă parte, la fel de greu îmi va fi să mă uit la televizor. Nici nu ştiu ce voi face, încă nu m-am decis. Aş vrea să treacă totul cît mai repede şi să mă fac bine. Să pot spera din nou la un turneu final. Cu ajutorul lui Dumnezeu, voi fi în lotul pentru Campionatul Mondial din 2010.
“Patru puncte în primele două meciuri”
– Ce ţi-a transmis Piţurcă?
– Am primit foarte multe telefoane de încurajare şi vreau să le mulţumesc tuturor celor care m-au sunat. Chiar şi domnul Piţurcă m-a îmbărbătat şi mi-a transmis că va conta pe mine pentru următorul turneu final.
– Ce crezi că va face România la Euro?
– Toţi cei trei adversari ai noştri sînt foarte dificili. Nu am avut deloc noroc la tragerea la sorţi, dar eu am mare încredere în băieţi. Le doresc mult succes acolo şi să ne facă pe toţi mîndri că sîntem români. După primele două meciuri cred că vom avea 4 puncte.
– Cine va fi campioana Europei?
– Italia şi Germania sînt cele mai puternice echipe de la turneul final.
“Trebuie să mă obişnuiesc cu ideea că va urma o altă şansă şi pentru mine. Poate o să îmi iau o scurtă vacanţă, habar nu am ce fac, vă daţi seama că nu eram pregătit pentru aşa ceva”
{{text}}