Gazeta Sporturilor a studiat toate cele 126 de pagini ale motivării în cazul de dopaj soldat cu o suspendare de 4 ani pentru Simona Halep. Concluziile sunt interesante și lămuresc multe aspecte legate de pașaportul biologic al constănțencei.
- ITIA a făcut anunțul suspendării Simonei marți după-amiază. Decizia nu este definitivă. Dubla campioană de Grand Slam poate face apel la TAS în termen de 21 de zile. Halep a și precizat că aceasta e intenția ei, de a contesta suspendarea
- Suspendarea Simonei ar expira la data de 6 octombrie 2026. În acel moment, Halep va avea 35 de ani.
Acuzația de neregularități în pașaportul biologic a fost declanșată de o probă de sânge recoltată pe 22 septembrie 2022. Pașaportul biologic al Simonei conține 56 de probe de sânge, dintre care cinci au fost considerate invalide. Prima dintre ele a fost dată pe 27 august 2013, iar ultima pe 3 martie 2023.
Probele care au au dus la acuzație sunt cele cu numărul 44 (8 martie 2022), 46 (27 aprilie 2022), 48 (22 septembrie 2022), 50 (13 decembrie 2022), 51 (23 decembrie 2022) și 52 (6 ianuarie 2023). De remarcat și faptul că pe 4 martie 2022, Halep anunța: „azi am călcat pentru prima dată în Academia Mouratoglou”.
Detalii explozive din motivarea suspendării Simonei Halep
În continuarea motivării este prezentat modul în care cei trei experți, Jakob Morkenberg, Giuseppe d’Onofrio și Laura Garvican-Lewis au tratat cazul, dar și modul în care și-au schimbat opiniile în funcție de noi probe și detalii. Cronologia, în continuare:
- pe 30 septembrie 2022, Jakob Morkenberg a semnalat ca „suspect” rezultatul analizelor de sânge din proba 48 (22 septembrie 2022), în prealabil pe 5 mai îl considerase "normal", dar recomandase un test. În acel moment nu știa că este vorba despre Simona Halep. El a identificat unele rezultate anormale în proba din aprilie și în cea din septembrie și a recomandat alte controale, unul imediat și altul după zece zile. Pe 7 octombrie i-a fost recoltată altă probă, 49, și încărcată în sistemul ADAMS și nu a ridicat nicio suspiciune;
- Pe 13 decembrie (50) i s-a luat din nou o probă de sânge, iar aceasta a fost considerată anormală automat, iar acesta a atras atenția unui singur expert, același doctor Morkenberg, care în urma valorilor din hemogramă, a pus eticheta de „posibil doping” pe 16 decembrie, iar acest lucru a dus la revizuirea pașaportului biologic de alți doi experți;
- pe 18 decembrie profesorul Giuseppe d’Onofrio l-a etichetat și el drept „suspect” remarcând că "nu există un scenariu de dopaj sangvin, dar că utilizarea unor steroizi ar putea fi cauza acestor schimbări";
- pe 20 decembrie doctorul Laura Garvican-Lewis a cercetat pașaportul și i-a pus tot eticheta de „suspect”. Ea a cerut o analiză pentru stimulente eritropoietice și de asemenea programul jucătoarei de tenis. Nici ea nu știa numele în acel moment;
- alte două probe i-au fost recoltate, 51 (23 decembrie) și 52 (6 ianuarie), automat aceste au fost identificate ca anormale.
Halep: „Și-au schimbat opinia după ce mi-au aflat numele”
În prima reacție după publicarea verdictului, Simona Halep a acuzat că doi dintre experți și-au schimbat opiniile în momentul în care i-au aflat identitatea.
În ciuda acestei dovezi, ITIA a adus în discuție iregularități din pașaportul meu biologic. Asta doar după ce grupul lor de experți mi-a aflat identitatea, iar doi dintre cei trei și-au schimbat dintr-odată opinia în favoarea acuzațiilor ITIA
- Simona Halep, imediat după verdict
Motivarea îi dă apă la moară Simonei:
- Pe 12 ianuarie cei trei experți s-au reunit în cadrul unei conferințe telefonice pentru a discuta despre pașaportul biologic al româncei. Nu fuseseră informați despre numele ei, dar pe 22 decembrie 2022 primiseră programul, iar pe 12 ianuarie au aflat că sportiva, care rămâne în continuare anonimă, a fost testată pozitiv la roxadustat pe 29 august și în ce cantități. Era clar că își vor da seama despre cine este vorba. Toți cei trei experți au spus la audierea din iunie că nu au fost influențați de faptul că știau despre cine este vorba;
- Pe 13 ianuarie 2023, Morkeberg a revizuit din nou pașaportul Simonei și i-a pus eticheta de „posibil doping”.
- Pe 14 ianuarie Garvican-Lewis a pus aceeași etichetă, făcând observația că e vorba de manipularea sângelui în preajma competiției, iar pe 29 ianuarie la fel a făcut și d’Onofrio, deși inițial ambii scriseră doar „suspect”
- între timp, pe 27 ianuarie 2023 (53) Simonei i s-a mai recoltat o probă, iar aceasta nu mai fost identificată automat drept atipică
- în luna februarie cei trei experți au revizuit din nou pașaportul Simonei și au ajuns la aceeași concluzie de „posibil dopaj”
- pe 12 aprilie 2023, toți cei trei experți au ajuns la concluzia că dacă nu există o cauză fiziologică veridică, e posibil ca rezultatele anormale să fie din cauza unor agenți stimulatori.
Pe 27 aprilie, avocații Simonei au venit cu primele explicații:
- o operație
- un alt motiv care a fost secretizat
- lipsa antrenamentelor, dar cei trei experți nu au acceptat aceste explicații, spunând că e clar că românca a utilizat o substanță interzisă, nefiind vorba despre o metodă de manipulare a sângelui.
În motivare se menționează că Simona nu a scris în formularul doping din 29 august că ia cele trei suplimente recomandate de Gohier și Lefebvre. Românca nu a amintit de ele nici în interviul de pe 26 octombrie cu ITIA, la audieri ea a spus că a uitat să le treacă pe formular și că probabil la fel s-a întâmplat și la interviu, iar tribunalul a considerat neglijent acest comportament, mai ales în cadrul interviului cu ITIA.
Pe 23 iunie, experții și-au menținut observațiile și au introdus în ecuație și folosirea unei metode de manipulare a sângelui pe lângă utilizarea unei substanțe interzise.
Apărarea Simonei Halep
Apărarea Simonei Halep s-a bazat pe mărturiile profesorilor Alvarez și Coquerel. Alvaraz a susținut că valoarea hemoglobinei este una normală pentru o femeie de vârsta Simonei, invocând un studiu realizat pe femei care nu fac sport, însă contraargumentul a fost că aceasta valoare nu este în concordanță cu valorile anterioare ale Simonei.
De asemenea, Alvarez a mai prezentat unele analize pe care Simona le-a făcut în România, unde valorile erau normale, dar acestea nu au fost luate în considerare. Alvarez a mai făcut referire la anumite valori care erau aproape de cele din 2022, dar acele erau considerate nevalide pentru pașaportul biologic pe care Alvarez l-a contestat.
În concluziile celor trei experți se spune și că rezultatele anormale nu au cum să fie generate de ingerare de produs contaminat cu roxadustat.
Tribunalul a sesizat nemulțumirea Simonei
Reprezentanții tribunalului au observat că doi dintre experți și-au schimbat opinia după ce au aflat numele sportivei, dar au considerat că nu este suficient ca să invalideze tot procesul pentru că într-un anumit punct al desfășurării faptelor era nevoie ca grupul de experți să cunoască faptul că în istoricul sportivei exista un test pozitiv
- de asemenea a fost subliniat că pentru pașaportul biologic al româncei nu au fost recoltate probe între aprilie și august 2022
- experții au mai spus că probele româncei din aprilie și martie au arătat o stimulare a celulelor roșii, iar cea din septembrie arată o perioadă de suprimare.
La audieri au fost avansate cinci scenarii bazate pe datele din pașaportul biologic:
- folosirea unor microdozaje de raoxadustat sau a altor agenți de stimulare eritropoetinică
- utilizarea transfuziilor în completarea uzului de roxadustat
- utilizarea de transfuzii îmbogățite cu doze mici de roxadustat
- utilizarea de doze terapeutice de roxadustat
- utilizarea de alte doze de agenți de stimulare eritropoetinică.
Tribunalul a considerat că nu trebuie să identifice scenariul care a dus la iregularitățile din pașaportul biologic și că este vorba de manipulare ilicită a sângelui.
Concluziile tribunalului
Tribunalul a respins ideea doctorului Alvarez că jucătorii de tenis nu ar obține vreun beneficiu din creșterea hemoglobinei, el spunând "în tenis nu ai nevoie de oxigen" și i-au dat dreptate Laurei Gavican-Lewis, care a spus că îmbunătățirea capacității aerobe e extrem de importantă în tenis.
Tribunalul nu a găsit agravante și nu a dat curs cererii ITIA de a o suspenda 6 ani. Argumentele acuzării au fost:
- că dopajul a fost unul sofisticat și repetitiv, că experții au ajuns la concluzia că românca a folosit metode interzise din martie până în septembrie 2022, că a avut un comportament obstructiv și că suprimarea eritropoetinică sugerează că dopajul sangvin a fost făcut pentru a-i oferi româncei sânge oxigenat în timpul Wimbledonului și US Open-ului, susținând că a existat intenția îmbunătățirii performanțelor sportive cu mijloace interzise.
Tribunalul a respins aceste acuzații, mai ales că în pașaportul biologic al Simonei nu există probe în perioada Wimbledonului, a respins și ideea de dopaj sofisticat și repetitiv, la fel și a comportamentului obstructiv.
Ce a mai decis Tribunalul:
- Simona a cerut ca suspendarea să înceapă din 29 august, dar tribunalul a decis că nu a fost vina nimănui pentru că s-a amânat atât de mult audierea și decizia, fiind un caz complex
- ITIA a cerut anularea tuturor rezultatelor româncei începând cu 8 martie 2022 și până pe 7 octombrie. Tribunalul nu a fost de acord, spunând că îi va anula doar rezultatele de la US Open.
Experții Simonei Halep
- Profesor Jean-Claude Alvarez - profesor de farmacologie și toxicologie, Universitatea Versailles Saint Quentin-en-Yvelines
- Profesor Pascal Kintz - profesor de medicină legală, Universitatea Strasbourg
- Profesor Antoine Coquerel - profesor de farmacologie, Universitatea Caen
- Paul Scott - președinte KorvaLabs Inc
Experții ITIA
- Doctor Daniel Eichner - președintele laboratorului acreditat WADA din Salt Lake City
- Profesor Giuseppe d’Onofrio - profesor ]n hematologie clinică și de laborator și patologie clinică
- Doctor Jakub Morkeberg - manager științific senior, Anti-Doping Danemarca
- Doctor Laura Garvican-Lewis - director științific, SUA Anti-Doping
{{text}}